Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este una dintre cele mai importante și mai încărcate de semnificație zile din perioada Paștelui. Pentru credincioși, aceasta este ziua în care este comemorată răstignirea lui Iisus Hristos, iar atmosfera este una de liniște, reculegere și respect profund.
În multe zone ale țării, inclusiv în Maramureș, această zi este însoțită de obiceiuri păstrate din generație în generație. Tradițiile nu sunt privite doar ca simple ritualuri, ci ca reguli care trebuie respectate pentru binele familiei și al gospodăriei. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este postul negru. Mulți oameni aleg să nu mănânce și să nu bea nimic până la apusul soarelui, crezând că acest gest le aduce sănătate și putere pentru tot anul. Este o formă de sacrificiu și curățare, atât fizică, cât și sufletească.
Ziua vine și cu interdicții. Se spune că nu este bine să se facă treburi în gospodărie, mai ales pentru femei, iar bărbații evită munca câmpului, fiind credința că astfel culturile ar putea fi afectate. De asemenea, oamenii evită să împrumute lucruri din casă sau să consume anumite alimente considerate nepotrivite pentru această zi. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul. Tradiţia mai spune că în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
În unele sate, dimineața începe cu un gest simbolic. Gospodăriile sunt afumate cu tămâie, pentru a alunga răul și a proteja casa. Spre seară, oamenii merg la biserică pentru una dintre cele mai importante slujbe din an. Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Astăzi are loc scoaterea epitafului, un moment cu o încărcătură spirituală puternică, deoarece reprezintă coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare. Credincioșii trec pe sub acesta, în semn de smerenie și speranță de sănătate. La finalul slujbei, mulți se duc la morminte unde își jelesc morții, apoi se întorc acasă cu lumânări aprinse și înconjoară gospodăria, un gest simbolic prin care cer protecție și binecuvântare. Femeile aduc flori și busuioc la biserică, le lasă să fie sfințite, iar apoi le păstrează în casă, folosindu-le mai târziu în diverse obiceiuri de protecție.
Tot tradiția spune că vremea din această zi poate prevesti cum va fi anul agricol. Ploaia este văzută ca semn de belșug, iar lipsa ei ca semn de secetă.
Vinerea Mare rămâne, dincolo de tradiții și credințe, o zi în care oamenii încetinesc ritmul, se gândesc la lucrurile importante și își îndreaptă atenția spre credință și liniște interioară.
Sursa FOTO: Pictură Rogier van der Weyden
Vasile Petrovan
