Pe 5 iunie: Trupa Fără Zahăr aduce muzica live și umorul pe scena Casei de Cultură din Târgu Lăpuș - 2 ore în urmă
Rânduiala Transcendenței (foileton 2) - 2 ore în urmă
Performanță remarcabilă: Tenismena Raluka Matei, vicecampioană națională la dublu U14 - 2 ore în urmă
Jucător de la Academia de fotbal Minerul Baia Mare, convocat la o nouă acțiune de selecție a naționalei U15 - 2 ore în urmă
Elevii Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” Baia Mare au descoperit tainele războiului de țesut, la Centrul CASPEV - 2 ore în urmă
Fenomen astronomic discret în această seară, Luna Plină se află aproape de apogeu - 2 ore în urmă
MAE: Atenționare de călătorie în Marea Britanie – a crescut nivelul de alertă pentru atacuri teroriste - 3 ore în urmă
Clipa de natură - 4 ore în urmă
Luna mai aduce turnee de baby handbal și minihandbal în Baia Mare - 4 ore în urmă
Elevi din Șomcuta Mare, premiați și calificați în etapa următoare în cadrul competițiilor scolare - 6 ore în urmă
10 martie 1856 , s-a născut Petre Dulfu, povestitorul care l-a făcut nemuritor pe Păcală
La 10 martie 1856, într-un sat din nordul Transilvaniei, în localitatea Tohat, se năștea unul dintre cei mai apreciați povestitori și pedagogi români ai sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Poet, traducător, profesor și autor de manuale școlare, Petre Dulfu a rămas în memoria publicului mai ales datorită unei cărți care a încântat generații întregi de cititori, Isprăvile lui Păcală.
Provenea dintr-o familie de oameni gospodari și cu tradiție intelectuală. Tatăl său, Chifor, era țăran înstărit, iar mama, Gafia, provenea din familia preotului Ioan Bran. În mediul acestei familii, educația era privită ca o valoare esențială.
Primele lecții de citit și scris le-a primit chiar de la unchiul său, învățătorul Grigore Bran, care a observat devreme talentul copilului și a insistat ca acesta să fie trimis la școli bune. Astfel, Petre Dulfu a ajuns la Baia Mare, unde urmează școala primară și gimnaziul. A fost un elev foarte bun, descris în documentele școlare drept „sârguincios și excepțional”. În anii de gimnaziu începe și activitatea literară. Citea primele poezii în cadrul unei societăți de lectură a elevilor români din Baia Mare, unde a fost chiar bibliotecar. În 1873, avea să debuteze într-una dintre cele mai importante reviste românești ale epocii, Revista Familia, condusă de Iosif Vulcan.
După absolvirea liceului, tânărul maramureșean își continuă studiile la Universitatea din Cluj, la Facultatea de Litere și Filosofie. Aici își finalizează studiile cu rezultate excelente. În 1881, își susține doctoratul în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a marelui poet Vasile Alecsandri. Teza, redactată în limba maghiară, analiza contribuția acestuia la dezvoltarea literaturii române și demonstra interesul tânărului autor pentru istoria și cultura națională.

După obținerea doctoratului trece Carpații și se stabilește în București, unde își va petrece restul vieții. Aici începe o lungă carieră didactică, predând pedagogie, filosofie și limba română în mai multe instituții de învățământ. În mediul cultural al capitalei îi cunoaște pe unii dintre cei mai importanți scriitori și intelectuali ai epocii, printre care Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță sau Bogdan Petriceicu Hasdeu.
În paralel cu activitatea de profesor, publică articole și studii în numeroase reviste culturale și pedagogice și colaborează cu zeci de publicații din România. În 1894, publică lucrarea care îi va aduce celebritatea: Isprăvile lui Păcală.

Cartea, inspirată din folclorul românesc, îl prezintă pe Păcală, personajul popular isteț și plin de umor, într-o serie de aventuri savuroase. Volumul a fost premiat de Academia Română și a cunoscut numeroase ediții, devenind una dintre cele mai citite cărți din literatura română. În timp, succesul personajului a fost atât de mare încât, paradoxal, mulți cititori au ajuns să cunoască povestea lui Păcală fără să își mai amintească numele autorului. Pe lângă această lucrare, Petre Dulfu a scris și alte cărți apreciate, precum Gruia lui Novac, Povestea lui Făt-Frumos, Zâna florilor sau Ion Săracul.

Pe lângă activitatea literară, Petre Dulfu a fost un profesor respectat timp de aproape patru decenii. A redactat numeroase manuale pentru școli, acoperind domenii variate, de la limba română la aritmetică, geografie sau filosofie. Printre lucrările sale teoretice se numără „Etica sau morala filosofică” și „Noțiuni de estetică”, texte care reflectă preocuparea autorului pentru formarea morală și intelectuală a elevilor.
A fost, de asemenea, un bun cunoscător al limbilor clasice și moderne. Printre cele mai apreciate realizări ale sale se numără traducerea tragediilor lui Euripides, „Ifigenia în Aulida” și „Ifigenia în Taurida”. Pentru această traducere a primit, în 1903, un important premiu al Academiei Române.

După o viață dedicată educației și literaturii s-a retras treptat din activitatea didactică, continuând însă să scrie și să citească. S-a stins din viață la 31 octombrie 1953, la o vârstă înaintată. Astăzi, numele său rămâne legat de literatura pentru copii și de povestirile inspirate din tradiția populară românească. Prin opera sa, a reușit să transforme un personaj din folclor într-un simbol al istețimii și al umorului românesc, iar generații întregi au crescut citind aventurile lui Păcală.
Vasile Petrovan















