România pierde anual peste 9 miliarde de euro din cauza fraudelor cu TVA, o sumă care ar putea finanța într-o singură rundă spitale moderne, autostrăzi sau salariile profesorilor, scrie ziarul Puterea. Deși autoritățile promit de ani buni reforme, digitalizare și controale mai eficiente, fenomenul evaziunii fiscale prin mecanisme de TVA fictiv se adâncește. Cel mai recent raport al Comisiei Europene plasează România pe ultimul loc la colectarea TVA-ului, cu un deficit uriaș de 36,7%.
Ce este TVA-ul și de ce este esențial?
Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) este un impozit aplicat pe lanțul economic, de la producător la consumator. Firmele colectează TVA de la clienți și îl virează statului, dar pot deduce TVA-ul plătit către furnizori. Sistemul funcționează bine doar dacă toate verigile sunt oneste. Atunci când apar firme-fantomă sau tranzacții fictive, statul este păgubit de sume colosale.
Cum se fură TVA? – metodele cele mai frecvente
- Produsele sunt importate din UE fără TVA, apoi vândute în România cu TVA colectat, care nu mai ajunge la stat. Firma care colectează TVA dispare, iar celelalte din lanț revendică deduceri ilegale.
– Exemplu: Operațiunea „Amiral” (EPPO, 2023-2024) a implicat 14 țări, inclusiv România. S-a descoperit o fraudă cu electronice de peste 2,2 miliarde de euro, bazată pe firme-fantomă și facturi fictive.
– Operațiunea „Transilvania”: Rețea din Cluj, Constanța și București implicată în comerț fictiv cu electronice. Prejudiciu: peste 50 milioane lei.
- Firmele creează documente pentru servicii sau produse care nu au existat. Astfel, deduc TVA necuvenit, în timp ce firmele emițătoare dispar rapid din evidență.
– Exemplu (2025): 5 firme interconectate, prejudiciu de 52 milioane lei. Achiziții intracomunitare fictive, vânzări de alimente și echipamente frigorifice. TVA nerambursat: 8,5 milioane lei.
– Caz București 2024: Facturi fictive de 14 milioane lei. Prejudiciu: 2,6 milioane lei. 7 persoane audiate.
– Caz Mehedinți 2023: 259 de facturi fictive, prejudiciu: 237.000 lei. Firma a fost transferată pe numele unui cetățean extracomunitar.
- Pentru a obține rambursări ilegale, unele firme pretind că exportă bunuri, deși acestea rămân în țară.
– Exemplu 2022: 5.000 tone textile din Turcia, prejudiciu: 36,68 milioane lei.
– Ilfov 2020: Textile din Turcia și China, prejudiciu: 3 milioane euro.
- Importatorii declară valori mai mici pentru a plăti mai puțin TVA și taxe vamale.
– Operațiunea „Hermes”: 44 de firme, prejudiciu: peste 17 milioane euro. Firmele erau controlate de persoane fără resurse sau studii.
– Percheziții București 2018: Cetățeni turci, prejudiciu de 2,2 milioane euro.
– Voluntari, 2024: 60 de depozite sigilate. Mărfuri subevaluate din China și Turcia. Prejudiciu estimat: 9,24 milioane lei.
De ce nu funcționează controalele?
Deși ANAF a introdus instrumente moderne precum e-Factura și SAF-T, sistemul este în continuare fragil. Controalele sunt puține și tardive, interconectarea bazelor de date este slabă, iar unele anchete se îndoiesc în fața rețelelor bine organizate. Totuși, România pierde anual peste 9 miliarde de euro din TVA necolectată.
O soluție esențială pentru reducerea fraudei cu TVA în România este extinderea mecanismului de taxare inversă la toate tranzacțiile între firme plătitoare de TVA (B2B). În acest sistem, TVA-ul nu mai este efectiv plătit de cumpărător către vânzător. În schimb, obligația de plată și de deducere a TVA este doar consemnată contabil de către cumpărător. Așadar, nu mai circulă bani între firme sub forma TVA, ceea ce anulează riscul ca aceste sume să fie sustrase sau fraudate.
Concluzie
Fraudele cu TVA nu sunt doar scheme abstracte, ci mecanisme concrete care găuresc bugetul public și ne condamnă la subdezvoltare. Soluțiile nu sunt imposibile: digitalizare reală, control automatizat, justiție fermă și o voință politcă reală. Până atunci, miliardele continuă să dispară , iar politicienii (aceeași politicieni de ieri, de alaltăieri) doresc să impună o taxă de solidaritate, pentru incapacitatea lor.
Vasile Petrovan
