Mircea Baniciu revine în Maramureș. Concert în aer liber la Căruțele din Deal - 52 minute în urmă
A început vacanța judecătorească. Program special la Tribunalul Maramureș și Judecătoria Baia Mare - 2 ore în urmă
CS Minaur Baia Mare își întărește staff-ul tehnic cu Paul Pîrvulescu și Silviu Mihai Dobre - 2 ore în urmă
Autoritățile analizează construirea unui pod provizoriu la Cătălina - 3 ore în urmă
Performanță remarcabilă pentru tânărul pianist băimărean Gavril Minnis Marchiș - 4 ore în urmă
2 iulie 1953, s-a născut la Băsești Irineu Pop, arhiepiscopul Alba Iuliei - 5 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, joi 2 iulie 2026 - 5 ore în urmă
O tânără din Maramureș face parte din echipa care a creat o brățară ce le permite persoanelor cu deficiențe de auz să „simtă” muzica - 16 ore în urmă
Lucrări semnate de Hollósy Simon, reunite într-o expoziție de excepție la Sighetu Marmației - 19 ore în urmă
România și taxarea muncii: suntem pe primul loc în UE, dar ce spune cu adevărat această statistică? - în urmă
Cine răspunde pentru dezastrul de la Praid?
O salină seculară, o comunitate pusă la pământ, milioane de euro pierdute și o întrebare care provoacă indignare: cine e vinovat pentru catastrofa de la Salina Praid? Dezastrul nu a venit peste noapte, nu a fost imprevizibil și cu atât mai puțin inevitabil. A fost anunțat, documentat și ignorat.
Încă din 2007, specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive avertizau într-un raport că infiltrațiile de apă de suprafață ar putea duce la prăbușirea galeriilor din vechea salină. Studiul indica inclusiv zonele exacte de risc, acolo unde, în 2025, s-a produs infiltrarea devastatoare.
Soluția tehnică exista: devierea cursului pârâului Corund, sursa principală de apă care, prin infiltrații constante, macină structura subterană a salinei. În 2012, guvernul aloca 130 de milioane de lei pentru lucrări de consolidare și deviere a apei. Dar proiectul a fost îngropat, la propriu și la figurat, când au apărut… castorii.

În 2016, castorii reintroduși pe pârâul Corund au început să-și ridice barajele. Pârâul a fost deviat parțial, iar salina a fost inundată pentru prima oară. A urmat o pauză de acțiune. Autoritățile locale și centrale s-au temut să acționeze, pentru că animalul este specie strict protejată conform Convenției de la Berna și legislației europene. Orice intervenție asupra habitatului castorilor implică birocrație stufoasă, avize multiple și riscul de sancțiuni.
Așa am ajuns, în România anului 2025, în situația absurdă în care un castor poate bloca un baraj, dar oamenii nu pot bloca un castor, chiar și când acesta amenință gospodării, infrastructură critică sau sănătatea publică.
Nu e un mister: castorii au fost reintroduși prin proiecte de rewilding susținute de Fundația Conservation Carpathia, un ONG cu sediul în România, dar cu finanțare internațională masivă. În spatele acesteia se află, printre alții, miliardarul elvețian Hansjörg Wyss, un filantrop pasionat de mediu, care a donat sute de milioane de dolari pentru conservarea naturii în întreaga lume. România a devenit, în ultimul deceniu, una dintre țintele sale principale.
FACIAS – Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului – a depus un denunț penal la Parchetul General, acuzând inacțiunea Administrației Naționale Apele Române și a companiei SALROM. Documentul include studiul din 2007, avertismentele din 2016 și 2024, toate ignorate. „Inacțiunea acestor instituții, în ciuda avertismentelor și a soluțiilor tehnice oferite de specialiști, a culminat cu un dezastru ecologic care amenință viețile locuitorilor din zonă”, se arată în plângere. Statul tace. Ministerul Economiei recunoaște indirect eșecul. „Mi se pare hilar că s-a pus problema castorilor înaintea oamenilor”, a spus ministrul Bogdan Ivan. Dar cu ce ne ajută acest râs amar?
Praidul nu este un caz izolat. În localitatea Băcel din Covasna, castorii au blocat canalele de scurgere, provocând inundații pe zeci de hectare La Odorheiu Secuiesc. La Sângeorgiu de Mureș, autoritățile au fost nevoite să intervină pentru deblocarea unui podeț rutier, însă au fost stopate de lipsa unui aviz de la Agenția pentru Protecția Mediului. Și… nu sunt singurele locuri în care castorii și-au făcut de cap… LEGAL!
Când un gândac oprește o autostradă, un urs blochează un spital sau un castor inundă o salină, ceva nu mai e în regulă. Nu animalele sunt de vină. Ele doar își urmează instinctul. Dar noi?
Vasile Petrovan












