Tocmai am anunțat Cod galben de caniculă în Maramureș. Afară, termometrele urcă spre 33–35°C, asfaltul începe să radieze căldură, iar după-amiaza are toate șansele să ne convingă să căutăm umbra, apa rece și aerul condiționat. În asemenea momente pare greu de crezut că, undeva pe aceeași planetă, oamenii se confruntă cu problema exact inversă. În Antarctica s-au înregistrat recent −84,1°C.
Numai scriind cele două valori una lângă alta începi să înțelegi cât de ciudată este planeta pe care trăim. La noi, 35°C. Acolo, minus 84°C. O diferență de aproape 120 de grade Celsius între două locuri de pe același Pământ. Dacă am putea trimite câteva grade de la Baia Mare către Antarctica, probabil am rezolva două probleme deodată. Din păcate, meteorologia nu funcționează ca o aplicație bancară și temperaturile nu se pot transfera dintr-un cont climatic în altul.
Valoarea de −84,1°C a fost măsurată la stația Concordia, aflată pe Dome C, în interiorul Antarcticii, la peste 3.200 de metri altitudine. Acolo sunt aproape toate ingredientele necesare pentru un frig greu de imaginat: altitudine mare, aer extrem de uscat, depărtare de ocean și, în timpul iernii antarctice, lunga noapte polară. Soarele lipsește luni întregi. Gheața pierde continuu căldură, iar, în nopțile senine și cu vânt slab, aerul de lângă suprafață se răcește extraordinar de mult. Așa se ajunge la temperaturi care, pentru noi, par mai degrabă valori dintr-un laborator decât dintr-un loc unde trăiesc oameni. Și totuși, la Concordia există cercetători care petrec iarna în aceste condiții.
Nici măcar −84,1°C nu reprezintă recordul absolut. Cea mai scăzută temperatură a aerului măsurată direct pe Pământ rămâne −89,2°C, înregistrată la stația Vostok, tot în Antarctica, în 1983. Sateliții au detectat în unele depresiuni ale Platoului Antarctic de Est temperaturi ale suprafeței zăpezii chiar sub −90°C, dar acestea sunt măsurători diferite și nu pot fi comparate direct cu temperatura aerului dintr-o stație meteorologică.
Interesant este că această poveste vine tocmai într-o perioadă în care noi discutăm din nou despre caniculă, disconfort termic și temperaturi de peste 30°C. Pare o contradicție, dar nu este. Pământul este suficient de mare și atmosfera suficient de complicată încât, în aceeași perioadă, într-o parte a lumii oamenii să caute cu disperare umbra, iar în alta simpla ieșire dintr-o clădire să necesite echipament special pentru temperaturi apropiate de −80°C.
Nici frigul extrem din Antarctica nu înseamnă că planeta nu se încălzește. Clima globală este media unei lumi întregi și a unor perioade lungi, în timp ce vremea ne oferă permanent contraste locale spectaculoase. Putem avea valuri de căldură în Europa și, simultan, episoade de frig aproape incredibil în interiorul Antarcticii. Poate tocmai aici este farmecul unei asemenea comparații într-o duminică toridă.
Când deschidem geamul și ni se pare că afară este imposibil de cald, merită să ne amintim că există oameni pentru care zero grade ar însemna o încălzire de peste 80 de grade. Așa că, fără să minimalizăm canicula de la noi, putem privi pentru câteva clipe spre capătul celălalt al lumii și să constatăm că Pământul are un simț aparte al contrastului: în timp ce noi încercăm să nu ne topim, în Antarctica problema este să nu înghețe totul. Și, dintr-odată, cele 35 de grade de afară par… măcar puțin diferite.
Sursa FOTO: Astrobiology/Railnews
Vasile Petrovan
Citește și:
De ce se încălzește din nou România. Explicația pe înțelesul tuturor
