(…)
Am mers o delegație la Sighet la camera agricolă să cerem reducere, că nu avem de unde da atâtea vite. Mergând de la autobuz spre prefectură, deodată se trag două focuri de armă către noi dintr-o poartă de către doi indivizi. Mascați în uniformă sovietică. Dar nu ne-au atins pe niciunul, deși eram patru. În apropiere de poarta cu pricina se afla o gardă de militari români care făceau paza la Administrația Financiară. Când au văzut ce se întâmplă ne-au păzit. Am mers la prefectură următorii: Pop Dumitru – primarul, Dăncuș Ion – ajutor de primar, Pleș Vasile Lăceanu și Chindriș Gavril – secretar comunal. Am spus prefectului ce s-a întamplat când am venit și la reîntoarcere spre casă ne-a dat polițiști să ne însoțească până la Ieud. Acest prefect Odoviciuc și comandamentul sovietic a voit sa alipească Maramureșul la Ucraina Subcarpatică, să nu mai fie Tisa graniță, ci Munții Gutâi, Hudinu, Covățile, Vîrful Cîrligăturii, Țibleșu, Pietrosu și Trecătoarea Prislop. Pentru susținerea acestei teze afirmau că în Maramureș sunt mai mulți ruși decât români. S-au făcut tabele în tot județul despre numărul populației române. S-au dus la București cei doi inspectori școlari și s-au întors acasă cu bine. Iar prefectul ucrainean Odoviciuc a fost dus de armata sovietică în Rusia de unde nu a mai venit altu pe pământu românesc a Maramureșului rămas din moși strămoși.
În lupta contra acestui prefect răuvoitor a Maramureșului s-au mai răsculat comuna Săpânța și alte comune de pe valea Izei care toate au primit sarcini ce să facă de la Plasa Iza. Când ieudenii au capturat toată banda lui Odoviciuc nu și-au împlinit sarcinile decât comunele Cuhea și Dragomirești, celelalte nu s-au ținut de cuvânt.
Comuna Rozavlea a primit sarcina să închidă drumul cu lemnele ce erau la pod – când vor vedea că vin pe Iza în sus oamenii suspecți – aceștia nu s-au ținut de cuvânt că majoritatea erau jidoviți, țineau la evrei că traiau de pe pământul evreilor luat tot de la români cu diferite specule.
Ei n-au fost în stare să-și apere garda națională care a fost desarmată de evreii pe care i-au dus ieudenii ca prizonieri în lagăr. Acei evrei au fost din banda lui Odoviciuc și au fost găsiți de ieudeni în ascunzișurile lor și i-au arestat și dus la Ieud.
Îmi mai amintesc unele evenimente petrecute în Plasa Iza în luna martie 1945, cand s-a ținut ședința la Pretură, unde a fost primpretor Dr. Ilie Iusco. Aici s-a hotărât să meargă comunele la Sighet să se ia legătura cu comandamentul sovietic ca să pună prefect un român deoarece în toate comunele din județ sunt români. S-a luat legătura cu toate comunele ca să trimită delegați. Au venit de pe la Vișeu și de pe Valea Izei, dar în fruntea lor a fost Ieudul cu toate casele din sat, cu oameni înarmați care s-au întâlnit cu convoiul din Borșa încolonat de primpretor – cu căruțele încărcate cu armament, puști, mitraliere și un tun și au plecat spre Sighet. N-a reușit această manevră că au fost opriți din sus de comuna Vad de către armata sovietică, care era deja instalată pe poziții, deoarece au fost anunțați de un post de observație de la Moisei că comuna Borșa a coborât cu căruțele încărcate de armament, că se răscoală asupra conducerii de la Sighet. În fața acestei armate au fost siliți românii să se întoarcă și n-au mai putut sta de vorba cu comandamentul nici măcar intelectualii.
Coloana s-a întors deși unii au strigat “mergem înainte, să intre în Sighet cu forța”. În fața unei armate pregătită de război n-am putut rezista.
Delegații care au susținut și condus coloana și au susținut mișcarea au fost următorii<
Dunca Ion Joldea – preot în Ieud
Pop Alexandru – preot în Ieud
Iusco Ilie – avocat și fost pretor al Plasei Iza
Dr. Iusco Gavril – medic Dragomirești
Dr. Jurea – medic Rozavlea
Vancea Ion – inspector școlar
Glodeanu – inspector școlar
Balea Grigore – învățător în Ieud
Hotico Grigore – învățător în Ieud
Mihali Gavrilă – primar Borșa (zis Ștrifundă)
Pop Dumitru – primar în Ieud și alții
Aceste evenimente sunt toate realitate, trăite, nu auzite, văzute cu ochii, fiind și eu alături de ceilalți consăteni și prieteni din comunele amintite, căci am luat parte la ele”
(Chindriș Găvrilă Adam din Ieud)
Marian ILEA
Citește și
Editorialul de miercuri: File din istoria preotului ieudean Ioan Marcu (III)
