Zi de foc pentru leul românesc

Într-un climat politic incert și cu investitorii în alertă după primul tur al alegerilor prezidențiale, moneda națională a trecut printr-o prăbușire simbolică. Marți, 6 mai 2025, BNR a anunțat un curs istoric de 5,0378 lei pentru un euro – un record absolut în istoria post-decembristă a României.

Luni – semnalele de alarmă

Primele semne de slăbiciune a leului au apărut încă din dimineața zilei de luni, 5 mai. Investitorii au început să vândă lei în masă și să cumpere euro, de teama unui climat economic tot mai nesigur. În acel moment, Banca Națională a României a anunțat un curs de 4,9775 lei/euro – foarte aproape de maximul anterior din 2023 (4,9783 lei/euro).

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a confirmat presiunea tot mai mare asupra pieței valutare:
„Am observat o modificare importantă, intrările de capital s-au redus drastic, în timp ce ieșirile au crescut. Pentru a stabiliza situația, este nevoie de retragerea lichidității în exces din piață și de o ajustare a dobânzilor. BNR caută o soluție echilibrată.”

Marți, 6 mai 2025, tensiunea a atins un nou nivel: cursul oficial anunțat de BNR a fost de 5,0378 lei pentru un euro, o creștere abruptă de 1,21% față de ziua precedentă. Este pentru prima dată când euro depășește bariera psihologică de 5 lei în cursul oficial comunicat de banca centrală.

Această depreciere a monedei naționale are consecințe directe pentru populație, în special pentru cei care au credite în lei cu dobândă variabilă.

Finanțele, în impas- Dobânzi tot mai mari pentru românii cu împrumuturi

Indicele ROBOR la trei luni – reperul pentru majoritatea creditelor de consum – a urcat marți la 6,08%, față de 5,90% în ședința precedentă. La fel, ROBOR la șase luni, folosit pentru creditele ipotecare, a crescut la 6,16%, iar cel la 12 luni a atins 6,23%.

Asta înseamnă că ratele la bancă vor crește pentru sute de mii de români.

Pe fondul incertitudinii, Ministerul Finanțelor a încercat să atragă un împrumut de 500 de milioane de lei pe termen de patru ani. Însă băncile s-au arătat reticente.

Economistul Cristian Năsulea explică de ce:
„Într-o perioadă marcată de instabilitate, este firesc ca investitorii să ezite. Chiar dacă lucrurile s-ar liniști în viitorul apropiat, ei știu că pot cumpăra datorie publică în condiții mai avantajoase. Această lipsă de încredere se traduce direct în dobânzi mai mari pentru statul român.”

Toate aceste mișcări de pe piețele financiare au fost accentuate de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, care au amplificat incertitudinile legate de direcția politică a țării. Investitorii așteaptă semnale clare privind orientarea viitorului președinte: rămâne România pe calea integrării europene și a economiei de piață sau urmează o perioadă de derapaje și decizii impredictibile?

Ziua de 6 mai 2025 rămâne în istorie nu doar prin recordul de curs valutar, ci ca un avertisment. În lipsa stabilității politice și a unor semnale ferme de încredere, economia românească riscă să devină vulnerabilă. Iar pentru cetățeni, semnele se simt deja în buzunare.

Vasile Petrovan