Ploaie de goluri în Liga 5. Într-un meci s-a marcat de 18 ori - 5 ore în urmă
Sorana Cîrstea, show total la Roma! Reușita româncei a făcut înconjurul lumii - 6 ore în urmă
Proiect pentru îmbunătățirea supravegherii și intervenției în ariile naturale protejate din Maramureș - 7 ore în urmă
Mica artistă Sofia Dragoș a lansat cântecul „Nu știu inima cum poate” chiar de ziua sa - 7 ore în urmă
Ziua Familiei va fi marcată și în acest an la Lacul Nistru - 8 ore în urmă
Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” vă invită la „Danț la șură de Rusalii” - 8 ore în urmă
Caravana de Sănătate: sprijin medical pentru comunitățile vulnerabile din Baia Mare - 9 ore în urmă
O radiografie în cifre despre finala Cupei României dintre cele două „U”, Cluj și Craiova - 9 ore în urmă
Elevii Colegiului de Arte Baia Mare au descoperit farmecul spectacolelor de operă clasică, la Opera Națională Română din Cluj - 10 ore în urmă
Ora pară la Planetariu, cu SATELIX - 10 ore în urmă
Marțea Mare – ziua parabolelor și a vegherii inimii
În liniștea acestei zile, Iisus Hristos, aflat în Ierusalimul care se pregătea să-L osândească, alege să le vorbească ucenicilor Săi prin pilde. Nu-i ceartă, nu-i mustră, ci îi învață cu blândețe. Îi pregătește pentru ce va urma. Ne pregătește și pe noi.
Două parabole stau în centrul acestei zile: Pilda celor zece fecioare și Pilda talanților.
Prima ne învață despre veghere. Zece fecioare așteptau venirea Mirelui – simbol al lui Hristos. Cinci dintre ele erau înțelepte și aveau candelele pregătite, cu untdelemn din belșug. Celelalte cinci, nechibzuite, au rămas fără lumină. Când a venit Mirele, ușile s-au închis. Lecția e clară: să nu trăim în amânare și nepăsare. Să fim gata mereu, cu inima curată și cu lumina credinței aprinsă.
A doua parabolă, a talanților, ne arată că fiecăruia dintre noi i s-a încredințat ceva prețios. Un dar, o chemare, o lucrare. Nu toți primim la fel, dar toți suntem datori să înmulțim ceea ce ni s-a dat. Cel care îngroapă talantul din teamă sau nepăsare va fi tras la răspundere. Dumnezeu nu ne cere neapărat succes, ci roade – roadele credinței, ale dragostei, ale jertfei de sine.
Această zi se mai numește în tradiția populară Marțea Seacă, poate tocmai pentru că e o zi a tăcerii și a meditației. Nu se țin petreceri, nu se fac munci grele, căci sufletul trebuie să se odihnească și să asculte glasul Domnului.
În Marțea Mare, Hristos nu Se plânge de ce va urma. El vorbește despre veghere, răbdare, dăruire. Nu ne spune să ne temem, ci să ne pregătim. Să trăim cu rost, să nu risipim harul, să nu lăsăm candela să se stingă.
Este o zi a conștiinței treze și a întrebării care arde liniștit în fiecare dintre noi:Mi-am păstrat talantul viu? Am vegheat, sau am adormit?”
Vasile Petrovan















