Așa arată Sfânta Maria Mare la Moisei: o mănăstire veche de secole și o tradiție care continuă să adune generații întregi în jurul ei - 23 de minute în urmă
Mese de ping-pong, montate în zonele de joacă de pe malul Săsarului în Baia Mare. Vor urma și altele - 2 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXVI) - 3 ore în urmă
Maramureșul, prezent la Catedrala „Sfânta Maria” din Cleveland, SUA. „Comorile Izei”, alături de românii din diaspora - 4 ore în urmă
Oaspeți din Bruxelles și Slovacia, la „Dorul pâinii de Acasă”. Tradițiile Maramureșului, descoperite la Muzeul Satului din Baia Mare - 4 ore în urmă
O nouă carte despre istoria mineritului din Baia Sprie. Gheorghe Muntean continuă povestea unei lumi care a definit orașul - 5 ore în urmă
Găvrilă Hotico Herenta, meșterul din Ieud care a salvat bisericile de lemn ale Maramureșului - 6 ore în urmă
15 august 1945, s-a născut rapsodul Dumitru Dobrican - 7 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 15 august 2026 - 8 ore în urmă
David Popovici este REGELE EUROPEI și la 200 m liber! Al treilea titlu continental consecutiv - 20 de ore în urmă
Marțea Mare – ziua parabolelor și a vegherii inimii
În liniștea acestei zile, Iisus Hristos, aflat în Ierusalimul care se pregătea să-L osândească, alege să le vorbească ucenicilor Săi prin pilde. Nu-i ceartă, nu-i mustră, ci îi învață cu blândețe. Îi pregătește pentru ce va urma. Ne pregătește și pe noi.
Două parabole stau în centrul acestei zile: Pilda celor zece fecioare și Pilda talanților.
Prima ne învață despre veghere. Zece fecioare așteptau venirea Mirelui – simbol al lui Hristos. Cinci dintre ele erau înțelepte și aveau candelele pregătite, cu untdelemn din belșug. Celelalte cinci, nechibzuite, au rămas fără lumină. Când a venit Mirele, ușile s-au închis. Lecția e clară: să nu trăim în amânare și nepăsare. Să fim gata mereu, cu inima curată și cu lumina credinței aprinsă.
A doua parabolă, a talanților, ne arată că fiecăruia dintre noi i s-a încredințat ceva prețios. Un dar, o chemare, o lucrare. Nu toți primim la fel, dar toți suntem datori să înmulțim ceea ce ni s-a dat. Cel care îngroapă talantul din teamă sau nepăsare va fi tras la răspundere. Dumnezeu nu ne cere neapărat succes, ci roade – roadele credinței, ale dragostei, ale jertfei de sine.
Această zi se mai numește în tradiția populară Marțea Seacă, poate tocmai pentru că e o zi a tăcerii și a meditației. Nu se țin petreceri, nu se fac munci grele, căci sufletul trebuie să se odihnească și să asculte glasul Domnului.
În Marțea Mare, Hristos nu Se plânge de ce va urma. El vorbește despre veghere, răbdare, dăruire. Nu ne spune să ne temem, ci să ne pregătim. Să trăim cu rost, să nu risipim harul, să nu lăsăm candela să se stingă.
Este o zi a conștiinței treze și a întrebării care arde liniștit în fiecare dintre noi:Mi-am păstrat talantul viu? Am vegheat, sau am adormit?”
Vasile Petrovan













