România s-ar putea confrunta, în perioada următoare, cu o criză pe piața lămâilor, după ce guvernul turc a anunțat suspendarea temporară a exporturilor acestui fruct. Măsura, care a intrat în vigoare ieri 8 aprilie, este motivată de condițiile meteorologice extreme care au afectat regiunile agricole importante din sudul Turciei – în special Adana, Mersin și Hatay – unde episoadele recente de îngheț au compromis o parte semnificativă a culturilor de citrice.
Potrivit Ministerului Comerțului din Turcia, decizia a fost luată în colaborare cu Ministerul Agriculturii, pentru „a proteja echilibrul între cerere și ofertă pe piața internă, a asigura securitatea alimentară și a menține stabilitatea prețurilor în contextul unei perioade sensibile pentru sectorul agricol”.
Impactul asupra pieței din România ar putea fi semnificativ. Turcia este unul dintre cei mai importanți furnizori de citrice pentru țara noastră. Conform datelor UN Comtrade și Eurostat, România a importat în 2022 fructe și legume din Turcia în valoare de peste 126 de milioane de dolari, citricele reprezentând un segment important din acest total. În acea perioadă, România era a doua piață de desfacere din Europa pentru fructele și legumele turcești, după Rusia.
Deși nu există date oficiale precise privind procentul exact al lămâilor de pe piața românească provenite din Turcia, estimările comercianților și distribuitorilor sugerează că până la 40-50% din oferta de lămâi din supermarketuri și piețe provine din această țară. Suspendarea exporturilor va reduce disponibilitatea pe termen scurt și ar putea duce la o creștere a prețurilor la raft.
Situația actuală amintește de criza agricolă din 2012, când problemele climatice și tensiunile geopolitice au dus la dezechilibre majore în aprovizionarea cu fructe și legume în Europa de Est. De această dată, deși măsura este anunțată ca fiind temporară, efectele ar putea fi resimțite rapid de către importatori și consumatori.
Importatorii români ar putea încerca să compenseze lipsa prin achiziții din alte țări producătoare de citrice, precum Grecia, Spania, Italia sau Egipt, însă prețurile de achiziție sunt mai mari, iar lanțurile logistice mai costisitoare.
Pe termen mediu, ar putea fi luată în considerare și susținerea producției interne, însă România nu are un climat favorabil culturii intensive de lămâi în câmp deschis, iar solariile și serele specializate sunt foarte puține.
Deși nu se poate vorbi încă de o „criză” în sensul propriu al cuvântului, piața românească de fructe ar putea fi destabilizată în săptămânile următoare, în special în ceea ce privește citricele de import. Rămâne de văzut cât de lungă va fi suspendarea exporturilor turcești și cât de repede vor reuși importatorii să găsească alternative viabile.
Vasile Petrovan
