ISU Maramureș a avut anul trecut o medie de 29 de intervenții pe zi - 8 ore în urmă
Elevii de la Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Baia Sprie, rezultate promițătoare la etapa națională a Concursului Internațional „Young Car Mechanic” - 8 ore în urmă
În Târgu Lăpuș va avea loc a V-a ediție a concertului de pricesne „Lumină pentru suflet de creștin” - 9 ore în urmă
CS Minaur, amical cu Unirea Dej înainte de primul meci oficial din acest an - 9 ore în urmă
Nicușor Dan și Donald Trump, dialog la Washington în cadrul Consiliului pentru Pace - 10 ore în urmă
Cultură și tradiție la Centrul Rivulus Pueris din Baia Mare: elevi și profesori de pe ambele maluri ale Prutului au susținut manifestări cultural-artistice - 11 ore în urmă
Doi răniți după ce o mașină s-a lovit de un gard - 11 ore în urmă
Ultimul test pentru CSM Sighet înaintea reluării campionatului – victorie cu o colegă de serie - 13 ore în urmă
Despre adversara cu care CS Minaur își va juca, în deplasare, calificarea în sferturile EHF European League - 13 ore în urmă
Dr. Teodor Ardelean și Alina Lemnean au reprezentat Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” la evenimentul „CIVIC – VIITOR” - 14 ore în urmă
„Crai Nou” – prima operetă românească
Un moment istoric pentru muzica românească, celebrat într-o sală arhiplină
Într-o seară de februarie, într-o sală festivă din Brașov,în clădirea care găzduiește astăzi colegiul Andrei Șaguna, avea să se scrie o pagină de istorie pentru muzica românească. Era 27 februarie 1882, iar emoția plutea în aer. Publicul, format din intelectuali români și iubitori de cultură, umpluse până la refuz sala Gimnaziului Român, nerăbdător să asiste la un eveniment unic: premiera operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, prima operetă românească.
Visul de a crea o operetă românească prinsese contur în anii petrecuți de compozitor la Viena, capitala valsului, unde a fost fascinat de spectacolele grandioase și de farmecul operetei cultivate de maeștri precum Strauss, Suppé și Planquette. Acolo, în acel centru vibrant al artei, Porumbescu și-a desăvârșit cunoștințele muzicale și a înțeles cum putea adapta acest gen muzical în spiritul românesc. Cu această inspirație, revenit în țară, a reușit să creeze o lucrare care să oglindească sensibilitatea și frumusețea folclorului autohton.
Premiera operetei „Crai Nou” a fost un triumf. Entuziasmul publicului a fost atât de mare încât spectacolul a fost reluat pe 28 februarie și pe 14 martie. La ultima reprezentație, seara a fost îmbogățită cu piesa „Rămășagul” de Vasile Alecsandri, iar Ciprian Porumbescu a dirijat finalul într-o notă de exaltare națională, cu „Hora Brașovului”. Această horă, una dintre compozițiile sale din perioada brașoveană, alături de marșul „Pe-al nostru steag e scris Unire” pe versurile lui Andrei Bârseanu, a contribuit la crearea unui moment de mare intensitate emoțională.
Succesul nu a fost doar o consecință a entuziasmului național, ci și a valorii muzicale autentice a operetei. Prin „Crai Nou”, Ciprian Porumbescu a demonstrat că spiritul românesc poate vibra în acordurile operetei europene, păstrându-și identitatea și farmecul propriu. Această seară din 1882 rămâne un reper al muzicii românești, un moment de început pentru un drum ce avea să fie continuat de generațiile următoare de compozitori.
Vasile Petrovan















