O seară în care dansul și grația s-au împletit într-o poveste de Crăciun la LPS - 5 ore în urmă
Iași, 14 decembrie 1989: primul pas spre Revoluția Română - 7 ore în urmă
CS Minaur întâlnește echipa de pe locul 2 din Liga Zimbrilor în ultimul meci oficial din acest an - 7 ore în urmă
O carte nouă și doi maramureșeni de excepție: Valer Blidar și Nicolae Bud, modele ale viziunii și profesionalismului românesc - 8 ore în urmă
Atmosferă de sărbătoare în Nistru - 9 ore în urmă
MAE: Atenționare de călătorie în Belgia. Posibile perturbări în transporturi - 9 ore în urmă
Bărbat căutat pentru distrugere, prins de jandarmi în albia Săsarului - 10 ore în urmă
Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bixad - 12 ore în urmă
Pregătiri pentru Cupa Minerul – luni se trag la sorți grupele - 12 ore în urmă
Concertul de colinde „Colindăm Pruncului Preasfânt” a avut loc la biserica Parohiei Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Satu Mare - 12 ore în urmă
„Crai Nou” – prima operetă românească
Un moment istoric pentru muzica românească, celebrat într-o sală arhiplină
Într-o seară de februarie, într-o sală festivă din Brașov,în clădirea care găzduiește astăzi colegiul Andrei Șaguna, avea să se scrie o pagină de istorie pentru muzica românească. Era 27 februarie 1882, iar emoția plutea în aer. Publicul, format din intelectuali români și iubitori de cultură, umpluse până la refuz sala Gimnaziului Român, nerăbdător să asiste la un eveniment unic: premiera operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, prima operetă românească.
Visul de a crea o operetă românească prinsese contur în anii petrecuți de compozitor la Viena, capitala valsului, unde a fost fascinat de spectacolele grandioase și de farmecul operetei cultivate de maeștri precum Strauss, Suppé și Planquette. Acolo, în acel centru vibrant al artei, Porumbescu și-a desăvârșit cunoștințele muzicale și a înțeles cum putea adapta acest gen muzical în spiritul românesc. Cu această inspirație, revenit în țară, a reușit să creeze o lucrare care să oglindească sensibilitatea și frumusețea folclorului autohton.
Premiera operetei „Crai Nou” a fost un triumf. Entuziasmul publicului a fost atât de mare încât spectacolul a fost reluat pe 28 februarie și pe 14 martie. La ultima reprezentație, seara a fost îmbogățită cu piesa „Rămășagul” de Vasile Alecsandri, iar Ciprian Porumbescu a dirijat finalul într-o notă de exaltare națională, cu „Hora Brașovului”. Această horă, una dintre compozițiile sale din perioada brașoveană, alături de marșul „Pe-al nostru steag e scris Unire” pe versurile lui Andrei Bârseanu, a contribuit la crearea unui moment de mare intensitate emoțională.
Succesul nu a fost doar o consecință a entuziasmului național, ci și a valorii muzicale autentice a operetei. Prin „Crai Nou”, Ciprian Porumbescu a demonstrat că spiritul românesc poate vibra în acordurile operetei europene, păstrându-și identitatea și farmecul propriu. Această seară din 1882 rămâne un reper al muzicii românești, un moment de început pentru un drum ce avea să fie continuat de generațiile următoare de compozitori.
Vasile Petrovan
















