168 de ani de la nașterea lui Hollósy Simon. Moștenirea unui vizionar al artei

Înscrisul nașterii lui Hollosy Simon și a surorii sale, Anna Maria, în matricola parohiei romano-catolice din Sighetu Marmației

Hollósy Josephus Simon (1857-1918) este una dintre figurile emblematice ale artei europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cunoscut ca fondator al coloniei artistice de la Baia Mare și ca un mentor influent pentru numeroși artiști ai vremii.

Născut la Sighetu Marmației pe 2 februarie 1857, într-o familie armeană stabilită în regiune cu generații în urmă, Hollósy a crescut într-un mediu multicultural, caracteristic Maramureșului habsburgic. Casa natală se afla într-un cartier central al Sighetului, iar familia sa, deși modestă, avea o educație aleasă și o deschidere către cultură și artă. Această atmosferă l-a influențat profund, iar talentul său artistic s-a manifestat de timpuriu.

Educația sa formală a început la liceul din Sighet, unde a excelat la desen și pictură. Pasionat de artă, și-a convins familia să-și unească resursele financiare necesare pentru a urma Academia Regală de Arte Frumoase din München, una dintre cele mai prestigioase instituții de profil din Europa.

Aici, între anii 1878 și 1882, a studiat sub îndrumarea unor maeștri ai realismului academic, dezvoltându-și tehnica și aprofundând studiul figurii umane și al peisajului. Cu toate acestea, a fost tot mai atras de direcțiile moderne ale artei, considerând că metoda academică rigidă nu mai reflecta adevărata expresie artistică.

Drept urmare, în 1886, Hollósy și-a deschis propria școală particulară de pictură la München, atrăgând rapid numeroși studenți din Europa Centrală și de Est. Metoda sa de predare, revoluționară pentru acea perioadă, promova studiul direct al naturii și al luminii, anticipând abordările impresionismului. Prin tehnicile sale inovatoare, a influențat peste 1000 de tineri artiști, dintre care mulți aveau să devină figuri importante în arta românească, maghiară și europeană.

Un moment definitoriu în cariera sa a fost decizia de a se stabili în Baia Mare în 1896, unde a fondat colonia artistică ce avea să devină una dintre cele mai importante centre artistice din Europa Centrală. Inițial, Hollósy și discipolii săi soseau vara pentru a surprinde în picturi peisajele încântătoare ale regiunii, dar curând, colonia a devenit permanentă, atrăgând artiști din toată Transilvania, Ungaria, Austria și Germania. Colonia de la Baia Mare a fost caracterizată printr-o sinteză de realism, luminism și simbolism, promovând o artă care să fie profund legată de locul și de spiritul său.

Stilul lui Hollósy a evoluat de-a lungul anilor, de la realismul academic la o manieră personală care a combinat naturalismul cu influențe simboliste. O parte din lucrările sale au fost pierdute, dar cele care s-au păstrat demonstrează o sensibilitate aparte în reprezentarea luminii și o preocupare pentru expresivitatea personajelor sale. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără „Cărăușii de sare”, „Cap de fetiță maramureșeană” și „Tăran la odihnă”, lucrări care reflectă pasiunea sa pentru viața rurală și autenticitatea acesteia.

Deși a expus rar, lucrările sale au fost prezentate la expoziții de prestigiu din Budapesta, München și Paris. Cu toate acestea, recunoașterea sa a venit târziu, abia într-a doua jumătate a secolului XX. După moartea sa, petrecută în 1918 la Teceu Mare, opera sa a fost parțial uitată, dar a fost redescoperită în anii ’90, când lucrările sale au început să fie reevaluate și incluse în colecții muzeale din România și Ungaria.

Impactul lui Hollósy Simon nu s-a limitat doar la pictura sa, ci și la moștenirea pedagogică pe care a lăsat-o. Elevii săi au dus mai departe principiile sale, iar colonia de la Baia Mare a continuat să fie un centru artistic important în perioada interbelică și chiar în epoca modernă. Astăzi, Simon Hollósy este recunoscut ca un pionier al artei moderne din Europa Centrală, un vizionar care a schimbat fundamental abordarea educației artistice și a contribuit la consolidarea unei identități culturale puternice în regiune.

Vasile Petrovan

30 Hollósy 1916: Simon Hollósy, Autoportret, 1916, ulei pe pînză, 105 × 87 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria:

Hollósy 1896: Simon Hollósy, Cetatea Hust, 1896, Hust – Sighetu Marmației, 145,5 x 196,5 cm, © Muzeul Maramureșului, Sighetu Marmației:

Hollósy 1900: Simon Hollósy, Potret de fetiță cu o pălărie verde, circa 1900, Baia Mare, ulei pe pânză, 43,3 × 48,7 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria:

Hollósy 1884: Simon Hollósy, Vinul bun, 1884, München, ulei pe panel de lemn, 26,8 × 34,3 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria

Hollósy 1893: Simon Hollósy, Necazurile țării, 1893, München, ulei pe panel de lemn, 37,3 × 52,8 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria:

Hollósy 1896: Simon Hollósy, Ilustrație la un poem de József Kiss, 1896, Baia Mare, ulei pe pânză, 81 × 58 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria