Ofertă : 100 de zile închis într-un laborator spațial și 23.000 de euro pentru tine - 2 ore în urmă
Scandal în familie la Sighet, cu egalitate în restricții - 2 ore în urmă
Paul Ananie a trecut mai departe în semifinala Vocea României - 3 ore în urmă
Viceprimarul Kristofer Levente Orosz, hirotonit diacon la Sighetu Marmației - 3 ore în urmă
Ajutor de urgență din România pentru energia electrică a Moldovei - 4 ore în urmă
„Iisus, bine ai venit!”: Diana Topan a lansat videoclipul unei colinde deosebite - 4 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Credința și statornicia aduc vindecare – meditație la Duminica a 27-a după Rusalii - 4 ore în urmă
Târgu Lăpuș găzduiește ediția a VIII-a a competiției „December Run” - 4 ore în urmă
SUA redefinește relația cu Europa - 4 ore în urmă
A fost hramul Parohiei „Sfântul Nicolae” din Baia Mare - 5 ore în urmă
Semnificația zilei de duminică în credința ortodoxă
Duminica, înțeleasă ca zi de odihnă, a luat naștere, mai exact, în data de 7 martie 321, printr-un decret emis de împăratul și Pontifex Maximus Constantin cel Mare. Până atunci, ziua de odihnă pentru creștini era Sabatul, în urma shabatului evreiesc. Apoi, în 383, împăratul Teodosie I, care declarase deja creștinismul religie oficială a Imperiului prin Edictul de la Tesalonic (27 februarie 380), a interzis toate cultele păgâne, iar Ziua Soarelui a căpătat denumirea definitivă de Ziua Domnului (dies dominica) sau, de fapt, Duminică, devenind ziua de sărbătoare prin excelență. Hotărârea de a alege duminica drept prima zi a săptămânii în cultul ortodox din România a fost decisă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Ziua de duminică este considerată de Biserică sărbătoarea săptămânală în care prăznuim Învierea Mântuitorului Hristos ca zi a răscumpărării noastre din robia morţii şi a păcatului, învierea fiind evenimentul care ţine şi determină orice alt lucru 
din viaţa omului şi întregul cosmos.
Cu siguranţă, prima zi de sărbătoare a fost Duminica, sărbătoare închinată Învierii Domnului, practicată de sfinţii apostoli şi creştinii din primul veac după Hristos, aşa cum s-a petrecut în ziua Cinzecimii, când, la predica Sfântului Apostol Petru, au crezut şi s-au botezat trei mii de suflete. Duminica nici nu se postește in zilele de câşlegi, iar în timpul posturilor, în duminici se face o uşurare a postului. Sâmbăta are întâietatea faţă de celelalte zile ale săptămânii în amintirea creaţiunii naturii, dar nu se serbează; însă duminica se serbează în amintirea răscumpărării omului, ca o creaţiune nouă, mai cinstită decât materia sâmbetei. De aceea, şi slujba bisericească, şi obligaţiile fiecărui creştin, de a se ruga şi a lăuda pe Dumnezeu este mai mare decât orice altă activitate dedicată altui lucru sau altei persoane.
Lăcrimioara ZOTA















