Puncte de hidratare și prim ajutor în Baia Mare, pentru combaterea efectelor caniculei - 26 minute în urmă
Facultatea de Litere din Baia Mare deschide înscrierile la specializarea Filosofie - 1 oră în urmă
Trei scriitori maramureșeni, incluși în antologia „Memorie culturală vs Amnezie culturală” lansată la FestLit Cluj 2026 - 2 ore în urmă
Salvamont Maramureș și Poliția de Frontieră, intervenție de peste 14 ore pentru salvarea a trei cetățeni ucraineni din munți - 2 ore în urmă
Cod roșu de caniculă în Maramureș: maxime de 41°C și disconfort termic deosebit de accentuat - 2 ore în urmă
Patru adolescenți din Baia Mare propun o metodă modernă de învățare a istoriei - 3 ore în urmă
Un polițișt de frontieră din Maramureș a fost premiat de ministrul Afacerilor Interne - 3 ore în urmă
Mănăstirea Bârsana, în sărbătoare: Va avea loc Slujba de târnosire a Paraclisului de la demisolul bisericii - 4 ore în urmă
Unde liturghisesc ierarhii Maramureșului și Sătmarului în perioada 28 – 30 iunie - 6 ore în urmă
Caravana Filmelor TIFF se întoarce la Casa din Vale Breb - 7 ore în urmă
Astăzi, de lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei
Mâine începe Postul Crăciunului, iar cei de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş ne propun o rețetă tradițională, așa cum se mânca în familiile maramureșenilor pe vremuri.
„Astăzi, de Lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș, din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei, pe care și-o amintește cu nostalgie și gândindu-se la ea, îi simte mirosul în nări. Și vai, ce ar mai mânca cu „lingura de lemn, da din blidu acela verde, cu frații și părinții alături. „Când eram io cocoană, cea mai bună mâncare pă care o făcé părinții noști, era tocana cu cir și cu pece (carne). Întâie făcé o tocană din pecea de porc, coaste, cârnați și stinare. O prăje într-o lingură de untură, învârté de câteva ori. Și puné un ptic de apă șî o acoperé. Șî când aceie era gata fiartă, puneu de tocană cu făină de moară, de mămăligă, cum zâceți dumavoastă, domnii. Și punea mai multă apă decât voia să facă tocana șî de acolo scoté cir, sosu cela de mălai. Șî îl puné păstă pece. Și acolo îi dădé drumu în ceaon șî îl puné la gaura de la prisnele să siarbă. Șî adăuga ai (usturoi) După ce era gata, îl punea în mijlocu mesei și toți mâncau dintr-un blid mare verde. Amu nu mai îi așe de bună mâncarea ca a mamii, da amintirea îi bună!”.
Această zi se sărbătorea mai mult în familie. Se mai preparau și ptiroște, zamă de găină cu laște de casă, pancove, cozonac, pită în cuptiori pă vatră, plăcinte.
Tineretul organiza petrecere „la ștenă” sau într-o șură mai mare, în funcție de vreme. Se arvoneau muzicanții și feciorii invitau fetele la petrecere, mergand după ele acasă”, informează Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
Foto: Felician Săteanu, Corina Isabella Csiszár
















