Festivalul Toamnei „La Ungureni”, la prima ediție: două zile de tradiție, muzică și voie bună în Țara Lăpușului - 2 ore în urmă
Poate El Niño să schimbe iarna în Maramureș? Explicația pe înțelesul tuturor - 5 ore în urmă
O companie din Maramureș, lider mondial în componente din aluminiu pentru industria aeronautică - 7 ore în urmă
Trei posturi disponibile la Primăria Călinești. Pentru două nu se cere vechime - 8 ore în urmă
Două zile de sărbătoare în Țara Codrului: mii de oameni au participat la „Târgul Cepelor” - 9 ore în urmă
Autoritățile pregătesc reorganizarea traficului prin Recea. Este propusă și o bandă reversibilă - 10 ore în urmă
„Părinți informați. Adolescenți protejați”: Curs dedicat părinților despre consumul de droguri la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare - 10 ore în urmă
O sută de ani de la inaugurarea Muzeului Etnografic al Maramureșului la Sighet (1926-2026) - 13 ore în urmă
Băimăreanca Laura Pop, Campioană Națională la Natural Bodybuilding - 13 ore în urmă
Spitalul de Recuperare Borșa face angajări. 15 posturi pentru asistenți medicali, toate pe perioadă nedeterminată - 15 ore în urmă
Astăzi, de lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei
Mâine începe Postul Crăciunului, iar cei de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş ne propun o rețetă tradițională, așa cum se mânca în familiile maramureșenilor pe vremuri.
„Astăzi, de Lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș, din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei, pe care și-o amintește cu nostalgie și gândindu-se la ea, îi simte mirosul în nări. Și vai, ce ar mai mânca cu „lingura de lemn, da din blidu acela verde, cu frații și părinții alături. „Când eram io cocoană, cea mai bună mâncare pă care o făcé părinții noști, era tocana cu cir și cu pece (carne). Întâie făcé o tocană din pecea de porc, coaste, cârnați și stinare. O prăje într-o lingură de untură, învârté de câteva ori. Și puné un ptic de apă șî o acoperé. Șî când aceie era gata fiartă, puneu de tocană cu făină de moară, de mămăligă, cum zâceți dumavoastă, domnii. Și punea mai multă apă decât voia să facă tocana șî de acolo scoté cir, sosu cela de mălai. Șî îl puné păstă pece. Și acolo îi dădé drumu în ceaon șî îl puné la gaura de la prisnele să siarbă. Șî adăuga ai (usturoi) După ce era gata, îl punea în mijlocu mesei și toți mâncau dintr-un blid mare verde. Amu nu mai îi așe de bună mâncarea ca a mamii, da amintirea îi bună!”.
Această zi se sărbătorea mai mult în familie. Se mai preparau și ptiroște, zamă de găină cu laște de casă, pancove, cozonac, pită în cuptiori pă vatră, plăcinte.
Tineretul organiza petrecere „la ștenă” sau într-o șură mai mare, în funcție de vreme. Se arvoneau muzicanții și feciorii invitau fetele la petrecere, mergand după ele acasă”, informează Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
Foto: Felician Săteanu, Corina Isabella Csiszár















