Barza albă, cunoscută și drept cocostârcul alb, este o pasăre de dimensiune mare, ce poate fi văzută și pe teritoriul României. Atât la noi în țară, cât și în întreaga lume, barza este sursa multor povești și credințe populare.
Se spune că, pe vremea lui Ștefan, o armată numeroasă de tătari a asediat Cetatea Soroca timp de luni de zile. În așteptarea ajutorului oștii conduse de voievod, luptătorii din cetate, lipsiți de hrană și apă, își pierdeau pe zi ce trecea, puterile și speranța. În mod neașteptat, deasupra cetății și-au făcut apariția cârduri de berze albe, purtând în ciocuri ciorchini de struguri, pe care i-au lăsat să cadă în incinta citadelei. Boabele de struguri și ajutorul neprețuit al acestor zburătoare au sporit forțele și au ridicat moralul oștenilor, care au respins eroic atacurile invadatorilor până când oastea condusă de Ștefan cel Mare le-a venit în sprijin. De atunci, în semn de recunoștință, oamenii le ies în întâmpinare cu bucurie primăvara și îi petrec cu privirea toamna, la plecare. Cocostârcul alb a rămas emblema vinului moldovenesc și odată cu faima acestuia, e purtată dincolo de hotare și legenda acestor păsări aducătoare de noroc.
Vârsta berzelor poate să ajungă în captivitate şi la 30 de ani. În România, cea mai mare longevitate s-a înregistrat la o barza inelată, în 1960, în Delta Dunării, care a fost regăsită după 12 ani şi 6 luni în Tanzania. Este una dintre puţinele păsări mute. Totuşi, produce un clămpănit prin lovirea celor două maxilare. De obicei, perechea foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi cuib. Adeseori în pereţii exteriori ai cuibului se adăpostesc foarte multe perechi de vrăbii de câmp. Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie. De obicei, masculul soseşte primul, care ocupă imediat cuibul şi începe activitatea de renovare.
Lăcrimioara ZOTA
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
