S-a stabilit programul naționalei înaintea meciului de baraj de la Istanbul pentru CM 2026 - 3 ore în urmă
Proiect pentru copii: ,,Învățare pentru toți în județul Maramureș” - 4 ore în urmă
Lidia Buleandră a adus natura în pictură, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Maramației - 4 ore în urmă
Furnizarea apei potabile va fi întreruptă în comuna Fărcașa, localitatea Sârbi - 5 ore în urmă
Victorie pentru România în prima manșă din dubla cu Turcia pentru calificarea la Campionatul Mondial - 5 ore în urmă
În comuna Cernești se organizează acțiuni de ecologizare - 5 ore în urmă
Eleva băimăreancă Șuba Daria Maria, pe podium la Campionatul Național de Wing Chun Kuen și Cupa României la Bingdao, desfășurate la Craiova - 6 ore în urmă
La împlinirea vârstei de 105 ani, Ileana Mihalca din Petrova a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” - 6 ore în urmă
La 96 de ani de la naștere, poetul Tiberiu Utan a fost comemorat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 7 ore în urmă
CS Minaur caută a treia victorie cu CSM Târgu Jiu din acest sezon - 7 ore în urmă
Obiceiul din Maramureș mai puțin cunoscut, care are loc în ziua de Paști
Un obicei mai puţin cunoscut din Maramureş, care are loc în ziua de Paşte, se referă la plecarea în fugă de la biserică, după ce bucatele au fost sfinţite de către preot. Potrivit istoricilor, acest obicei are legătură cu manifestarea bucuriei învierii lui Iisus.
Mai există două localităţi din Maramureş, Petrova şi Bârsana, unde se mai păstreză obiceiul ca, imediat după sfinţirea bucatelor din ziua de Paşte, credincioşii, cu traistele în mână pline cu bucatele sfinţite, să o ia la fugă spre sat, într-un adevărat cros popular. Rădăcinile acestui obicei nu se cunosc cu exactitate, însă se crede că are legătură cu manifestarea bucuriei legate de învierea lui Iisus.
În momentul în care preotul zice de trei ori „Hristos a înviat”, lumea răspunde „Adevărat a înviat” şi se consideră practica sfinţirii păştilor încheiată, atunci lumea o porneşte în fugă. Restul sătenilor stau la anumite puncte stabilite ca linii de sosire ce pot fi anumite bifurcaţii de drum sau zone de delimitare a localităţilor. „Cel care soseşte primul primeşte toată toată cinstea şi toată mândria”, explică etnologii.
Sfinţirea bucatelor la biserică este un obicei extrem de frumos, unde toată lumea îmbracă costumul popular. De asemenea, bucatele se duc în traistă şi se acoperă cu un ştergar lucrat maual. „Traistele sunt încărcate, pline cu toate bunătăţile din care nu lipseşte şunca de porc – ceea ce contravine obiceiului iudaic – şi sticla de vin, care se desface şi se pune în ea pască sfinţită, pentru a fi sfinţit şi vinul, pentru că de acolo provine euharistia, de la pâine şi de la vin”, mai explică profesorul Ilie Gherheş.
Fiecare gospodină îşi arată măiestria în arta culinară prin pasca pe care o duce la sfinţit. „Nu trebuie să fie doar împistrită – cum se zice – cu motivele acelea religioase, ci se analizează şi cât este de crescută şi de aspectuoasă. În plus e o competiţie şi e realmente o expoziţie de port popular”, mai spune el. E ocazia cu care gospodinele trag cu ochiul la relizarea vecinelor în materie de ştergare, cămăşi, obiectele de îmbrăcăminte din portul popular şi cam tot ce au muncit femeile peste iarnă.
Sursa foto: Casa tradițiilor















