Vești bune despre actorul Florin Piersic - 2 ore în urmă
România sărbătorește pentru a noua oară, Ziua Internațională a Dorului - 3 ore în urmă
Elevii de la Insieme Music School Baia Mare, rezultate foarte bune la Festivalul Național „Armonia” - 9 ore în urmă
Cinci copii talentați vor reprezenta Maramureșul la Festivalului Concurs Național „Danțul Tinerilor” - 9 ore în urmă
Ion Gâtu din Botiza, meșterul care nu are diplomă de arhitect, dar a restaurat 10 case tradiționale vechi - 10 ore în urmă
„MândrIE Maramureșeană” va avea loc la Muzeul Satului din Baia Mare în perioada 14-16 iunie - 11 ore în urmă
Prof. dr. Anton Ficai, unul dintre cei mai renumiți cercetători români, conferențiază în Baia Mare - 11 ore în urmă
Maramureșeni premiați în cadrul evenimentului sportiv „Vienna City Marathon” - 13 ore în urmă
Slujire arhierească la Parohia Ortodoxă Rus; A fost sfințită capela de cimitir - 14 ore în urmă
”Autismul văzut de aproape”, la Festivalul Aproape - 15 ore în urmă
Biserica, monument istoric din Hărnicești
Localitatea Hărniceşti este situată la poalele masivului Gutâi, pe valea Marei, între localităţile Deseşti şi Sat Şugatag, pe DN18, drum ce leagă municipiul Baia Mare de Sighetu Marmaţiei. Acestea sunt cele mai apropiate oraşe, în legendarul „Maramureş istoric”. Pseudo legenda, potrivit căreia numele satului ar veni de la hărnicia unei femei, ne duce cu gândul, fie la o atestare foarte veche a localităţii de pe vremea legendarilor „uriaşi,” fie la o prezentare mult îndulcită a faptului că localitatea a fost o lungă perioadă de timp locuită de iobagi.
Așezarea este atestată documentar în anul 1360 și a fost proprietatea familiilor din Giulești, urmașe a voievodului Dragoș.
Biserica monument istoric datează din anul 1678-1679 și este amplasată pe un pinten de deal iar lemnul din care a fost construită, s-a procurat dintr-o pădure din apropiere. Identitatea meşterilor populari care au construit-o, a rămas necunoscută. Se poate ca în anul 1717, biserica să fi fost cuprinsă de incendiu şi în mare parte refăcută. Aşa se explică datarea ei în anul 1770 la diferiţi cercetători. În Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului” este consemnat că biserica exista în anul 1665. Existenţa ei în secolul al XVII-lea este susţinută şi de academicianul Nicolae Stoicescu.
Biserica este făcută din bârne mari suprapuse, fiecare având lăţimea de 50-60cm. Absida altarului este poligonală decroşată, naosul supraînălţat este acoperit cu o boltă semicirculară şi împreună cu pronaosul au formă dreptunghiulară cu streaşină dublă. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul – clopotniţă, a cărui şarpantă este în formă de coif.
Lăcașul de cult are în interior un patrimoniu de mare valoare artistică și documentară. Acesta cuprinde cinsprezece icoane pe lemn și două pe sticlă și o cruce de lemn, pictată, de formă paleocreștină. Câteva dintre icoane au fost prezentate în cadrul unor expozitii de artă veche românească, în străinătate.
Biserica a fost complet restaurată în anul 1997. În trecut, lăcașul de cult avea un echilibru arhitectural perfect dar, în urma numeroaselor modificări, acesta s-a pierdut.
Lăcrimioara ZOTA