Focurile de artificii, pe cât de spectaculoase, pe atât de dăunătoare mediului

Focurile de artificii sunt spectaculoase și cu toții ne bucurăm de un spectacol de foc și lumini pe cer, în special în noaptea dintre ani. Dar puțini știu cât sunt, de fapt, de poluatoare gazele care rezultă în urma exploziilor.

Dr. ing. Ioan Bud, expert în protecţia mediului, profesor la Universitatea Tehnică Cluj, Centrul Universitar Nord Baia Mare, a explicat ce însemană pentru mediu un foc de artificii precum cel organziat în mai toate orașele în noapta de Revelion.

„La focurile de artifici, la bază e praful de pușcă. Acesta a fost inițal azotatul sau nitratul de potasiu, apoi s-a adăugat sulf și carbon din cărbune, în special mangal. Ca să avem scântei, fum și diferite culori, adăugăm metale”, spune el.

El că fiecare culoare este dată de un anume metal care este folosit în compoziția artificiilor. „Se adaugă metale și metaloide în diferite forme pentru a produce cât mai mult fum, scântei și culori. Potasiul dă culoarea violet, cuprul – albastru, bariul – verde, stronțiu – roșu, magneziul și aluminiul – alb. Fier, carbon și sulf se adaugă pentru a obține auriu, titan și aluminiu pentru argintiu, stibiu pentru strălucire, aluminiu pentru scântei și zinc pentru fum”, mai explică profesorul.

Cum se produce poluarea

Însă acete metale combinate cu alte substanțe sunt foarte toxice pentru mediu și, implicit, pentru sănătatea noastră.

„Problema sunt noxele care rezultă din focul de artificii. Întâi din praful de pușcă, la care adugăm acele metale. Sunt niște compuși chimici, care în timpul exploziei se transformă în alți compuși chimici, care nu fac altceva decât să fie împrăștiați în aer”, mai spune el.

Explozia ce are loc la detonarea artificiilor, spune el, este o racție chimică ce are loc într-un timp extrem de scurt și în care se formează gaze. Însă unele elemente pot să nu intre în acea reacție, astfel că acele elemente vor rămâne sub formă de particule. „Atunci, în atmosferă vom avea gaze toxice, plus particule sub formă de suspensie. Dacă nu le inhalăm, se așează pe sol, pe clădiri, ajung în mediu”, mai spune el.