Doi arhitecți remarcabili ai Maramureșului, speakeri la evenimentul Heritage In Design 2026 - 4 ore în urmă
Carnea ieftină vine și cu riscuri? Cât de sigură este hrana noastră? - 4 ore în urmă
Asociația ASSOC din Baia Mare organizează o campanie de donații pentru sprijinirea unei familii de refugiați din Irak - 4 ore în urmă
Lecții de recuperare medicală pentru clasele de sportivi de la Liceul Tehnologic Forestier Sighet - 4 ore în urmă
Elevi de la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Baia Mare, premiați la concursul „Magia Cuvintelor” - 5 ore în urmă
„Fără google. Fără panici”: Mămicile sunt invitate la un eveniment despre sănătatea și dezvoltarea copiilor - 5 ore în urmă
Peste 200 de mașini oprite la control de polițiștii din Leordina, Dragomirești și Bogdan Vodă - 5 ore în urmă
Dan Puric revine în Maramureș pentru lansarea cărții „Încotro, popor român?” - 5 ore în urmă
Pe 7 mai 1987, România anunța oficial extragerea primelor cantități de țiței din Marea Neagră - 6 ore în urmă
Copii la întâlnire cu polițiștii, la Lăpușel - 7 ore în urmă
Opalul alb de la Băiuț
În anul 1804 filozoful de origine poloneză Dr. Joseph Redemt Zappe publică un lexicon de mineralogie unde descrie opalul alb denumit și Cacholong, o denumire slavă a mineralului care înseamnă ,,piatră frumoasă”. Opalul alb era cunoscut atunci în Rusia și India fiind considerat ca o piatră foarte prețioasă folosită de bijutieri.
În limba sanscrită opalul alb înseamnă chiar ,,piatră prețioasă”.
Mai târziu în anul 1817 tot un profesor de filozofie și teologie , Dr, Christian Andreas Zipser, și el pasionat de mineralogie descrie câteva minerale mai deosebite care s-au descoperit între timp în Europa, într-un ghid despre mineralogie.

Din zona noastră amintește de tipurile de calcedonie din zona Trestia, precum și alte minerale din zona Cavnic-Băiuț-Poiana Botizii.
,,Frișca de pe tort” o constitue descoperirea opalului alb în zona Băiuț. Cercetătorul insistă asupra veridicității descoperirii făcând studii comparative între acest mineral și calcedonia albă din zona Cavnic-Bloaja sau ,,cuarțul lăptos” întâlnit tot la Băiuț.

Descoperirea face vâlvă între pasionații de minerale, colecționari și mai ales bijutierii europeni care pornesc în căutarea prețioasei pietre.
Doctorul Zipser nelăsând nici un indiciu unde anume s-ar găsi prețiosul mineral, căutătorii merg pe urmele pomenite de el ca și zone studiate și anume , Valea Strâmbului, Valea Cizma și Pârâul Alb poate chiar aluzie la frumosul opal.


Cu trecerea timpului și îmbunătățirea rețelelor de comunicație și transport, opalul alb se importă la ora actuală în proporție de 97% din Australia unde se găsește în cantități mari.
Opalului alb i se atribuie puteri magice, fiind folosite și astăzi de către șamanii din zona Siberiei în ritualuri de magie. Folosirea ei în practici de magie a fost utilizată și în Evul Mediu în zona Europei.
Litoterapia (terapia cu pietre) , chiar dacă nu este recunoscută oficial ca și știință câștigă în ziua de astăzi tot mai mulți adepți care practică medicina complementară.
Așadar opalul alb se folosește în terapii pentru ameliorarea stărilor depresive prin amplificarea stărilor pozitive ca și iubirea, bucuria sau înțelegerea. Ar ajuta chiar și la ameliorarea diferitelor afecțiunui ale ochilor, pielii, al bolii Parkinson. Are de asemenea un puternic efect afrodisiac mai fiind numită și piatra iubirii.
Desigur toate acestea trebuie privite într-o cheie mai mult sau mai puțin subiectivă.
Dar frumusețea poveștii Opalului alb de la Băiuț se poate transforma într-o invitație de a vizita aceste locuri și de ce nu, de a găsi prețioasa piatra albă care îmbină atât de armonios misterul cu frumosul.
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început !
Walter ÜBELHART
Citește și















