Ziua Maramureșului la Planetariul Baia Mare: Poveștile cerului întâlnesc simboluri străvechi - 29 minute în urmă
Săptămâna Mondială a Alăptării, marcată de reprezentanții Direcției de Asistență Socială Baia Mare prin activități de informare și sprijin pentru mame - 1 oră în urmă
Mireșu Mare devine, pentru două zile, centrul agriculturii maramureșene - 1 oră în urmă
Poezia românească, premiată la Uzdin. Distincții importante pentru autorii maramureșeni - 2 ore în urmă
Zilele Comunei Bocicoiu Mare aduc două zile de sărbătoare la Crăciunești - 3 ore în urmă
Atenție, șoferi! Lucrări timp de nouă zile în apropierea Bibliotecii Județene din Baia Mare - 4 ore în urmă
Patru filme, două seri de proiecții și intrare liberă la Caravana TIFF Unlimited din Târgu Lăpuș - 5 ore în urmă
Loc de muncă în Baia Mare: URBIS caută electrician pe perioadă nedeterminată - 5 ore în urmă
6 august 1945, ziua în care lumea a intrat în era atomică - 5 ore în urmă
Schimbarea la Față a Domnului – semnificația sărbătorii din 6 august - 5 ore în urmă
Opalul alb de la Băiuț
În anul 1804 filozoful de origine poloneză Dr. Joseph Redemt Zappe publică un lexicon de mineralogie unde descrie opalul alb denumit și Cacholong, o denumire slavă a mineralului care înseamnă ,,piatră frumoasă”. Opalul alb era cunoscut atunci în Rusia și India fiind considerat ca o piatră foarte prețioasă folosită de bijutieri.
În limba sanscrită opalul alb înseamnă chiar ,,piatră prețioasă”.
Mai târziu în anul 1817 tot un profesor de filozofie și teologie , Dr, Christian Andreas Zipser, și el pasionat de mineralogie descrie câteva minerale mai deosebite care s-au descoperit între timp în Europa, într-un ghid despre mineralogie.

Din zona noastră amintește de tipurile de calcedonie din zona Trestia, precum și alte minerale din zona Cavnic-Băiuț-Poiana Botizii.
,,Frișca de pe tort” o constitue descoperirea opalului alb în zona Băiuț. Cercetătorul insistă asupra veridicității descoperirii făcând studii comparative între acest mineral și calcedonia albă din zona Cavnic-Bloaja sau ,,cuarțul lăptos” întâlnit tot la Băiuț.

Descoperirea face vâlvă între pasionații de minerale, colecționari și mai ales bijutierii europeni care pornesc în căutarea prețioasei pietre.
Doctorul Zipser nelăsând nici un indiciu unde anume s-ar găsi prețiosul mineral, căutătorii merg pe urmele pomenite de el ca și zone studiate și anume , Valea Strâmbului, Valea Cizma și Pârâul Alb poate chiar aluzie la frumosul opal.


Cu trecerea timpului și îmbunătățirea rețelelor de comunicație și transport, opalul alb se importă la ora actuală în proporție de 97% din Australia unde se găsește în cantități mari.
Opalului alb i se atribuie puteri magice, fiind folosite și astăzi de către șamanii din zona Siberiei în ritualuri de magie. Folosirea ei în practici de magie a fost utilizată și în Evul Mediu în zona Europei.
Litoterapia (terapia cu pietre) , chiar dacă nu este recunoscută oficial ca și știință câștigă în ziua de astăzi tot mai mulți adepți care practică medicina complementară.
Așadar opalul alb se folosește în terapii pentru ameliorarea stărilor depresive prin amplificarea stărilor pozitive ca și iubirea, bucuria sau înțelegerea. Ar ajuta chiar și la ameliorarea diferitelor afecțiunui ale ochilor, pielii, al bolii Parkinson. Are de asemenea un puternic efect afrodisiac mai fiind numită și piatra iubirii.
Desigur toate acestea trebuie privite într-o cheie mai mult sau mai puțin subiectivă.
Dar frumusețea poveștii Opalului alb de la Băiuț se poate transforma într-o invitație de a vizita aceste locuri și de ce nu, de a găsi prețioasa piatra albă care îmbină atât de armonios misterul cu frumosul.
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început !
Walter ÜBELHART
Citește și














