O seară în care dansul și grația s-au împletit într-o poveste de Crăciun la LPS - 3 ore în urmă
Iași, 14 decembrie 1989: primul pas spre Revoluția Română - 4 ore în urmă
CS Minaur întâlnește echipa de pe locul 2 din Liga Zimbrilor în ultimul meci oficial din acest an - 4 ore în urmă
O carte nouă și doi maramureșeni de excepție: Valer Blidar și Nicolae Bud, modele ale viziunii și profesionalismului românesc - 6 ore în urmă
Atmosferă de sărbătoare în Nistru - 6 ore în urmă
MAE: Atenționare de călătorie în Belgia. Posibile perturbări în transporturi - 7 ore în urmă
Bărbat căutat pentru distrugere, prins de jandarmi în albia Săsarului - 8 ore în urmă
Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bixad - 9 ore în urmă
Pregătiri pentru Cupa Minerul – luni se trag la sorți grupele - 10 ore în urmă
Concertul de colinde „Colindăm Pruncului Preasfânt” a avut loc la biserica Parohiei Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Satu Mare - 10 ore în urmă
Stibina de Băiuț și Piatra Filozofală
Stibina este unul din cele mai apreciate minerale de către specialiști datorită rarității și structurii ei mai aparte. Mai este denumită și antimoniu sau sulfură de antimonu dacă ne referim la compoziția ei chimică (Sb2S3).
Se găsește adesea în asociere cu aurul și cuarțul ceea ce explică prezenta ei în zona filoanelor aurifere.
Culoarea ei este negru-plumburiu cu aspect lucios care devine mat în contact cu aerul.
În general are o structură lamelară, aciculară. Dar există un tip de stibină cu ace groase care este specifică zonei Băiuț dându-i un aspect impresionant și unic. Este ,,regina stibinelor” cum o numesc colecționarii de minerale sau ,,flori de mină”.
Renumele Stibinei de Băiuț a trecut demult granițele țării fiind expusă la loc de cinste în marile Muzee de Științe ale Naturii din lume. În colecția Muzeului de Mineralogie din Baia Mare existâ un exemplar deosebit de frumos ca dimensiune și aspect estetic care impresionează vizitatorii.
Stibina de Băiuț a facut obiectul și unei emisiuni filatelice în anul 1985.

Dar ce legătură sâ fie oare între Stibină și Piatra Filozofală? Se știe că alchimiștii erau în căutarea nemuririi sau a ,,Fântânii tinereții veșnice “, Majoritatea dintre ei încercau să tranforme metale inferioare în aur având de asemenea o mulțime de rețete care promiteau elixirul tinereții. De asemenea se încerca oprirea timpului, considerat cel mai mare adversar al omului.
Alchimistul băimărean Johannes Banfi Hunyades care era considerat unul din cei mai mari alchimiști ai Evului Mediu emite o ipoteză că rețeta pentru obținerea Pietrei Filozofale ar fi antimonitul pe care l-a dus din Băiuț în Anglia în laboratorul lui de alchimie. O numește ,,Materia prima” iar procedeul de obținere a Pietrei Filozofale numindu-o ,,Marea Operă”.

La vârsta de 70 de ani face o ultimă călătorie spre locul natal cu scopul de a obține noi provizii de ,,Materia prima” respectiv stibină pentru a își putea continua cercetările. Din descrierea făcută de el ne dăm seama că este vorba despre Stibina de Băiuț, având ace groase. Alt argument în acest sens este și faptul că el este și creatorul monedei localității Băiuț și în tinerețe a lucrat pentru arendașul minei din localitate.
Din punct de vedere cristalografic stibina de Băiuț are o structură octorombică de tip piramidal exprimată și în desenul care reprezintă simbolic Piatra Filozofală.

Cel mai cunoscut monument de forma unui ,,ac piramidal” îl găsim în Statele Unite la Washington, ridicat în secolul al XIX-lea în cinstea primului președinte American.

Astfel de structuri piramidale le vedem adesea paradoxal la multe monumente funerare dar care de fapt exprimă speranța în continuarea vieții de ,,dincolo”.
Stibina de Băiuț și Piatra Filozofală se vrea a fi și o nouă invitație de a vedea locul de unde s-a încercat extragerea ,,Fântânii tinereții”.
Nu vă putem promite nemurirea dar amintirile care le veți aduna aici vor fi cu siguranță nemuritoare!
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început!
Walter ÜBELHART

Citește și
De la Băiuț la Washington (SUA), pe urmele scriitorului Mai Pál
















