Propunerea S.O.S. România privind Unirea cu Republica Moldova a trecut tacit de Camera Deputaților - 4 ore în urmă
Exercițiu de simulare a unui incendiu la Penitenciarul Baia Mare - 4 ore în urmă
Concert Adi Istrate în Piața Cetății din Baia Mare - 4 ore în urmă
Premieră pentru Baia Mare: 1.500 de lampioane cu LED vor lumina cerul cu prilejul dialogului cultural româno-chinez - 5 ore în urmă
Ziua Iei a fost celebrată într-o notă festivă la Centrul CASPEV din Baia Mare - 5 ore în urmă
Dublă lansare de carte la Târgu Lăpuș: Vasile Tămâian propune o reflecție asupra istoriei și memoriei colective - 5 ore în urmă
Măsuri împotriva caniculei: Campania Direcției de Asistență Socială Baia Mare pentru protejarea cetățenilor - 6 ore în urmă
Copiii sunt invitați să participe la Școala de Vară de la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 6 ore în urmă
Sărbătoare la CS Ge-Baek Baia Mare: președintele Mihai Sura a devenit oficial antrenor - 6 ore în urmă
Sânzienele din Maramureș au dus magia tradițiilor românești până la Nisa - 6 ore în urmă
Despre gastronomia maramureșeană; Plus câteva rețete din duminicile de odinioară
Azi vorbim despre gastronomia maramureșeană, iar cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș aflăm și câteva rețete din bătrâni, dar delicioase cu siguranță.
„În orice împrejurare a vieții sale, țăranului maramureșean îi place să mănânce pe săturate. De aici și proverbul „îi beteag de moarte și mănâncă cât poate”. Foametea este considerată o mare nenorocire. Împotriva ei se roagă țăranul să fie ferit de ea. Când ai masa plină, e dar de la Dumnezeu.
Mesele țărănești sunt numeroase și sunt de mai multe feluri: „mâncarea diminețî”, „gustarea mică”, „gustarea mare”, „ujâna” și cina. Rar mâncau maramureșenii carne în timpul săptămânii. Sâmbăta se tăia câte un pui la toată casa” – se precizează pa pagina Centrului.
În continuare, vă prezentăm câteva rețete de duminică, cu carne de pui de casă, din diferite zone ale județului nostru.
Un paprikas delicios de la Dămăcușeni
„Fiecare tăia sâmbăta seara un pui sau o găină. Şi duminica dimineaţa se făcea un paprikás, care se cheamă, rojdás leves. E un paprikás, de pui în care se pune boia multă, făină albă şi făină de mălai. Se mănâncă cu tocană de mălai. La prânz duminica, se pregăteşte o supă de găină cu házi laska (tăiţei de casă) şi pui fript la felul doi” (din Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 38 – 39).
Popricaș ca la Lăpuș
„Mai făcei carne. N-o fo mnisărniță (măcelărie), mai avéi tu un pui. În alte părți era mnisărniță, era om angajat și tăie el o oaie, un vițăl. Făcém și popricaș de pui. Să frigé și puném smântână, groștior. La noi nu ne-o plăcut cu ceapă. Zdrobdém aiu c-am avut un păhar de-acela de zdrobdit de lemn. Și punem o lingură de unsoare colo și pă când să topté, puném aiu acela să să prăjască un miezuc. Api carnea demnicată și spălată o slobozăm acolo până ce scădé zămuca ceie din ié. Șî puném puiu tânăr, de-acela cu carne țapână. Și puném groștior șî cu întingală șî cu tocană. Ne plăcé, mai ales la nepoții mei (din Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 76-77).
Pui ca la Moisei
„Duminica să făcea o sorbală de pui (supă de pui). Lua mama găina și făcé o punea la fiert cu verdețuri din grădină, morcovi, petrinjei și un grăunte, doi de ai (usturoi). Scotea mama găina fiartă și și făcé ai bătucit, în care puné un ptic de sare. Și mâncau carnea cu ai și lângă făcé o coleșe (mămăligă). Nu prăjé nime carnea la noi (de la Maria Buftea din Moisei).
Foto: Felician Săteanu















