Eclipsă de Lună în această noapte. Fenomenul va fi vizibil și din Maramureș - 5 ore în urmă
Spitalul Județean din Baia Mare devine oficial spital clinic. Ce înseamnă pentru pacienți - 7 ore în urmă
Conducerea Poliției Vișeu de Sus a fost schimbată. Ancheta vizează posibile fapte de abuz în serviciu - 8 ore în urmă
La doar 9 ani, Daniel Sava este campion mondial la aritmetică mentală - 11 ore în urmă
Modernizarea infrastructurii de pe Strada 2 din Tăuții-Măgherăuș avansează - 11 ore în urmă
Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța își recapătă treptat autenticitatea - 11 ore în urmă
Numeroși vizitatori la expoziția Simon Hollósy de la Sighetu Marmației, unde opt lucrări ale artistului au fost reunite pentru prima dată în România - 11 ore în urmă
Copiii din două parohii sătmărene au adus bucurie seniorilor de la Căminul „Bunul Samarinean” din Coroieni - 11 ore în urmă
Cultura, muzica și dansul se împletesc la Finteușu Mare în cadrul evenimentului „Cultură, Tradiție și Continuitate în Satul Românesc” - 12 ore în urmă
O zi în satul de odinioară – povești, tradiții și creativitate la Muzeul Satului Baia Mare - 12 ore în urmă
Despre gastronomia maramureșeană; Plus câteva rețete din duminicile de odinioară
Azi vorbim despre gastronomia maramureșeană, iar cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș aflăm și câteva rețete din bătrâni, dar delicioase cu siguranță.
„În orice împrejurare a vieții sale, țăranului maramureșean îi place să mănânce pe săturate. De aici și proverbul „îi beteag de moarte și mănâncă cât poate”. Foametea este considerată o mare nenorocire. Împotriva ei se roagă țăranul să fie ferit de ea. Când ai masa plină, e dar de la Dumnezeu.
Mesele țărănești sunt numeroase și sunt de mai multe feluri: „mâncarea diminețî”, „gustarea mică”, „gustarea mare”, „ujâna” și cina. Rar mâncau maramureșenii carne în timpul săptămânii. Sâmbăta se tăia câte un pui la toată casa” – se precizează pa pagina Centrului.
În continuare, vă prezentăm câteva rețete de duminică, cu carne de pui de casă, din diferite zone ale județului nostru.
Un paprikas delicios de la Dămăcușeni
„Fiecare tăia sâmbăta seara un pui sau o găină. Şi duminica dimineaţa se făcea un paprikás, care se cheamă, rojdás leves. E un paprikás, de pui în care se pune boia multă, făină albă şi făină de mălai. Se mănâncă cu tocană de mălai. La prânz duminica, se pregăteşte o supă de găină cu házi laska (tăiţei de casă) şi pui fript la felul doi” (din Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 38 – 39).
Popricaș ca la Lăpuș
„Mai făcei carne. N-o fo mnisărniță (măcelărie), mai avéi tu un pui. În alte părți era mnisărniță, era om angajat și tăie el o oaie, un vițăl. Făcém și popricaș de pui. Să frigé și puném smântână, groștior. La noi nu ne-o plăcut cu ceapă. Zdrobdém aiu c-am avut un păhar de-acela de zdrobdit de lemn. Și punem o lingură de unsoare colo și pă când să topté, puném aiu acela să să prăjască un miezuc. Api carnea demnicată și spălată o slobozăm acolo până ce scădé zămuca ceie din ié. Șî puném puiu tânăr, de-acela cu carne țapână. Și puném groștior șî cu întingală șî cu tocană. Ne plăcé, mai ales la nepoții mei (din Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 76-77).
Pui ca la Moisei
„Duminica să făcea o sorbală de pui (supă de pui). Lua mama găina și făcé o punea la fiert cu verdețuri din grădină, morcovi, petrinjei și un grăunte, doi de ai (usturoi). Scotea mama găina fiartă și și făcé ai bătucit, în care puné un ptic de sare. Și mâncau carnea cu ai și lângă făcé o coleșe (mămăligă). Nu prăjé nime carnea la noi (de la Maria Buftea din Moisei).
Foto: Felician Săteanu














