3 mai – Ziua Mondială a Libertății Presei - 4 ore în urmă
Un primar de excepție: Simion Pop, fiu al localității Budești, Maramureș - 8 ore în urmă
Elevii maramureșeni, rezultate deosebite la Olimpiada de Chimie - 9 ore în urmă
Apel umanitar: Să donăm și să ne rugăm pentru Cristina Conț, o tânără grav rănită în urma unui accident - 10 ore în urmă
Atenție la căpușe! Medicii au recomandări privind ieșirea la iarbă verde - 10 ore în urmă
Se schimbă legea pentru persoanele cu dizabilități - 11 ore în urmă
Juniorii 4 ai Academiei de Handbal Minaur Baia Mare au reușit să-și asigure calificarea în cadrul turneului final al categoriei - 11 ore în urmă
CS Minaur s-a calificat în Final Four-ul Cupei României - 11 ore în urmă
Trei băieți și trei fete Wild Cats Baia Mare sunt selectați la lotul regional - 11 ore în urmă
Programul Poștei Române de sărbători - 11 ore în urmă
Aducere aminte: În Țara Codrului se practica obiceiul cununii la secerat
Pentru că vremea secerișului e aproape, să ne reamintim cum se făcea pe vremuri această activitate.
Centrul Culturii Tradiționale Maramureș precizează că în Țara Codrului se practica obiceiul cununii la secerat, care s-a păstrat până la colectivizare.
„Cei bocotani, cu pământ mult” organizau clăci la secerat. Ceilalți, cu pământ mai puțin, secerau cu întreaga familie. Copiii puneau cununile (legătorile), bărbatul secera, femeile lua după secerător soicele și le puneau pe legătoare, cei mai bătrâni legau snopii.
Spre seară, snopii erau adunați și făcuți cruci. Când era gata secerișul, se adunau cele mai frumoase spice și se alcătuia un struț, care era dus acasă, în general de fete sau de femeile mai tinere. Oamenii care au participat la clacă, se întorceau spre case în grup, cântând, iar cel care purta struțul, mergea în față.
Struțul și secerătorii erau udați cu apă la toate casele pe lângă care treceau. Când se apropiau de casă, gazda le ieșea înainte cu cofa cu apă și uda struțul, mai ales pe cel pe care-l aducea, dar și pe restul secerătorilor. Aceștia înconjurau casa, în timp ce femeile horeau strigături:
Ieși, găzdoaie, în poduț
Că-ți aducem mândru struț,
Ieși cu pălincă și apă
C-am gătat și holda tătă, se precizează în Memoria Ethnologica (Obiceiuri legate de muncile de vară în Asuaju de Jos, Colecția Viorica & Adela Naghiu).
Foto – Felician Săteanu