Pentru că vremea secerișului e aproape, să ne reamintim cum se făcea pe vremuri această activitate.
Centrul Culturii Tradiționale Maramureș precizează că în Țara Codrului se practica obiceiul cununii la secerat, care s-a păstrat până la colectivizare.
„Cei bocotani, cu pământ mult” organizau clăci la secerat. Ceilalți, cu pământ mai puțin, secerau cu întreaga familie. Copiii puneau cununile (legătorile), bărbatul secera, femeile lua după secerător soicele și le puneau pe legătoare, cei mai bătrâni legau snopii.
Spre seară, snopii erau adunați și făcuți cruci. Când era gata secerișul, se adunau cele mai frumoase spice și se alcătuia un struț, care era dus acasă, în general de fete sau de femeile mai tinere. Oamenii care au participat la clacă, se întorceau spre case în grup, cântând, iar cel care purta struțul, mergea în față.
Struțul și secerătorii erau udați cu apă la toate casele pe lângă care treceau. Când se apropiau de casă, gazda le ieșea înainte cu cofa cu apă și uda struțul, mai ales pe cel pe care-l aducea, dar și pe restul secerătorilor. Aceștia înconjurau casa, în timp ce femeile horeau strigături:
Ieși, găzdoaie, în poduț
Că-ți aducem mândru struț,
Ieși cu pălincă și apă
C-am gătat și holda tătă, se precizează în Memoria Ethnologica (Obiceiuri legate de muncile de vară în Asuaju de Jos, Colecția Viorica & Adela Naghiu).
Foto – Felician Săteanu
