Sărbătorile de iarnă continuă pentru credincioșii de rit vechi. Trecerea dintre ani se face în această noapte, 13 spre 14 ianuarie. În Maramureș, au domiciliul peste 30.000 de ucraineni.
Datele ultimului recensământ oficial din România au evidențiat o scădere simţitoare a sporului natural şi în rândul etniei ucrainene din Maramureş, cea de-a treia etnie ca importanţă din judeţ. Practic, în Maramureş trăiesc cei mai mulţi ucraineni din România, în număr de 30.786.
Cu toate acestea, numărul lor este în scădere faţă de acţiunea de recenzare din 2002, de la 6,7% din totalul populaţiei judeţene la un procent de aproximativ 6,4%. Mai exact, în mediul urban, numărul ucrainenilor este mic – 1.043 persoane, „rivalizând” cu cel al germanilor din Maramureş care locuiesc în mediul urban. Doar 153 trăiesc în Baia Mare, 17 în Baia Sprie, 21 în Borşa şi 8 la Cavnic. De asemenea, 5 locuiesc în Tăuţii Măgherăuş, 4 în Ulmeni şi 81 în Vişeu de Sus. Cei mai mulți se află în orașul în care se agață harta în cui, în Sighetu Marmaţiei. Aici, au domiciliul 750 ucraineni.
# Ucrainenii sunt majoritari în şapte localităţi din Maramureş
Spre deosebire de maghiari, care sunt mai răspândiţi în judeţ, comunităţile de ucraineni sunt compacte, fiind preponderent majoritare în mai multe localităţi şi cumulând în sate şi comune 29.743 locuitori. Recordul absolut îl deţine comuna Poienile de sub Munte (9.254 din 10.073 locuitori), comuna cu cei mai mulţi locuitori din Maramureş. Însă, aici românii sunt minoritari, fiind numai 307 la număr. Pe lângă Poienile de sub Munte, comunităţi mari de ucraineni se află în Ruscova (5.011 din 5.541 locuitori), Rona de Sus (3.213 din 3.855), Repedea (4.472 din 4.716), Remeţi (2.156 din 3.040), Bocicoiu Mare (1.975 din 3.818) şi Bistra (3.543 din 4.174). În cele mai multe cazuri de acest gen, românii ocupă locul al doilea în clasamentele pe localităţi. Excepţie face Rona de Sus, unde pe locul al doilea se află populaţia de etnie maghiară (313 maghari faţă de 193 români). La limită e localitatea Ruscova, unde pe lângă majoritatea ucraineană vieţuiesc 190 români şi 182 romi. Românii fac cât de cât concurenţă, ce-i drept palidă, ucrainenilor doar în Bocicoiu Mare, acolo unde au domiciliul 1.445 de membri ai etniei majoritare în judeţ, faţă de aproape 2.000 ucraineni.
# Tradiții și obiceiuri care se păstrează și astăzi
Conform tradiției, gospodinele pregătesc tot felul de bucate, care mai de care mai gustoase, au explicat autoritățile maramureșene. Important este însă prepararea unei plăcinte cu brânză în compoziția căreia se pune un singur bănuț. Aceasta se taie în seara de Anul Nou de stăpânul casei și este servită atât de membrii familiei, cât și de oaspeți și animalele din gospodărie. Dacă banul este găsit în bucățile tăiate pentru animale, potrivit unei superstiții, anul ce urmează va fi îmbelșugat. În această zi, cete de tineri pornesc cu colinda şi pocnesc din bice. Pentru a avea un an prosper, aceştia fac urări din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri. Flăcăii încing dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. În seara zilei de 13 ianuarie, ucrainenii merg la biserică, urmând ca în 14 ianuarie să îl sărbătorească pe Sfântul Vasile.
Ca atare, dorim la mulți ani tuturor ucrainenilor!
Vă dorim ca anul 2021 să vă aducă sănătate, realizări, fericire și belșug pe toate planurile!
C.Ț.
1 Comentariu în această postare
joe
hai ca intelegsarbatorirea craciunului pe rit vechi!dar mai lasa-te cu anul nou perit vechi! inseamna ca voi ati ramas in urma,ati cazut din caruta !! intrati in rind cu lumea!