Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 10 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 13 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 14 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 14 ore în urmă
S-au tras la sorți grupele din faza regională a Cupei României - 15 ore în urmă
„Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș” a reunit elevi, profesori și voluntari în cadrul unei noi lecții de geologie pe Valea Bulzului și Cheile Dănești - 15 ore în urmă
75 de ani de la Rusaliile care au schimbat destinele a zeci de mii de români - 15 ore în urmă
Literomania omagiază memoria lui Marian Ilea: număr special dedicat operei și moștenirii sale literare - 15 ore în urmă
Campanie: „Cea mai mare notă pentru copilul tău este să fii alături de el!” - 16 ore în urmă
ACS Academia de Judo Baia Mare a adus acasă opt medalii obținute de sportivi la „Cupa Țara Oașului” - 16 ore în urmă
„Săptămâna Satului”: Sunteți invitați la Muzeul Satului din Baia Mare să admirați interiorul gospodăriei țărănești și să faceți un popas la Casa Berbești (GALERIE FOTO)
A doua săptămână din Brumărel este cunoscută în popor ca „Săptămâna Satului” și stă sub semnul lucrului în gospodărie.
Astfel, reprezentanții Muzeului Satului din Baia Mare poposesc la Casa Berbești unde își îndreaptă atenția asupra cuptorului. Potrivit acestora, cercetătorii culturii populare românești, Georgeta Stoica și Paul Petrescu, după o analiză atentă a gospodăriei țărăneaști, alocă spațiului locuibil aproximativ 65% din întregul ei, restul casei servind depozitării alimentelor. Georgeta Stoica ajunge la concluzia că: „În stabilirea tipurilor de organizare în cadrul diferitor tipuri de locuinţă, câteva elemente cu caracter fix constituie structura: sistemul de încălzire, patul, laviţele, culmea, în funcţie de care sunt aşezate celelalte obiecte din încăpere”.
Etnologul Mihai Dăncuş, împarte spaţiul casei de locuit în cel al faptelor de viaţă şi cel al faptelor de ritual. Spațiul faptelor de viață cuprinde peretele din spatele casei, pe care regăsim cuptorul cu vatra deschisă și patul.
Cuptorul era un element esențial în gospodărie, reprezentând și locul în care femeia se simțea atotputernică.
Vreme de sute de ani, în nopțile lungi de iarnă, cuptorul reprezenta singura sursă de lumina din interior. La lumina focului din vatră, la sfârâitul domol al fusului, se urzeau istorii transmise copiilor despre sat și țară și prindeau contur frumoasele cămeși pe care le purtau membrii familiei.
Cuptorul reprezenta și sistemul de încălzire al casei, locul unde se preparau mâncărurile, dar și locul de odihnă pentru copii și bătrâni. Era construit din piatră și pământ bătut, având în partea din față încorporată o laviță din lemn. Aceasta avea la colțul dinspre cameră un stâlp de susținere, mai mic ca dimensiune, și, de cele mai multe ori, în Țara Maramureșului, acest stâlp era identic cu partea centrală a stâlpilor de la prispa casei.
„Dragi prieteni, vă invităm la o plimbare în satul de pe deal să admirați îndeaproape interiorul gospodăriei țărănești și vă sugerăm să faceți un popas și pe la Casa Berbești. Aici veți regăsi cuptorul despre care v-am povestit, dar și alte obiecte de interior țărănesc ce v-ar putea face curioși: meștergrinda inscripționată, cuierul decorativ, ștergarele și alte obiecte frumoase pe care le-am păstrat cu grijă de-a lungul timpului”, spun cei de la Muzeul Satului Baia Mare.


















