CS Minaur încearcă să-și întărească apărarea cu un fundaș de 18 ani - 31 minute în urmă
Hollósy Simon (1857–1918), părintele fondator al Școlii băimărene de pictură - 1 oră în urmă
Trei nominalizări pentru “Tricolorul lunii ianuarie” - 2 ore în urmă
„Easy Step Aerobic”: ateliere de aerobic pentru copii la Centrul Cultural START din Târgu Lăpuș - 2 ore în urmă
Proiectul „Fast Heroes”: prima activitate a reunit școlarii de la Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș la Biblioteca Orășenească Tăuții Măgherăuș - 3 ore în urmă
Calendarul colectării deșeurilor textile în Baia Mare - 4 ore în urmă
Momentele muzicale și poetice desfășurate la Centrul CASPEV din Baia Mare au stârnit emoție și bucurie celor prezenți - 4 ore în urmă
Se schimbă Consiliul de Administrație la Aeroportul Internațional Maramureș. Ce se știe sigur și ce urmează - 4 ore în urmă
„Culori pentru pace”: evenimentul care va marca, în acest an, împlinirea a 1460 de zile de la începutul războiului din Ucraina, la Sighetu Marmației - 5 ore în urmă
Comuna Ieud a obținut specializarea „Patrimoniu cultural material”, recunoscută la nivel național și internațional - 5 ore în urmă
„Săptămâna Satului”: Sunteți invitați la Muzeul Satului din Baia Mare să admirați interiorul gospodăriei țărănești și să faceți un popas la Casa Berbești (GALERIE FOTO)
A doua săptămână din Brumărel este cunoscută în popor ca „Săptămâna Satului” și stă sub semnul lucrului în gospodărie.
Astfel, reprezentanții Muzeului Satului din Baia Mare poposesc la Casa Berbești unde își îndreaptă atenția asupra cuptorului. Potrivit acestora, cercetătorii culturii populare românești, Georgeta Stoica și Paul Petrescu, după o analiză atentă a gospodăriei țărăneaști, alocă spațiului locuibil aproximativ 65% din întregul ei, restul casei servind depozitării alimentelor. Georgeta Stoica ajunge la concluzia că: „În stabilirea tipurilor de organizare în cadrul diferitor tipuri de locuinţă, câteva elemente cu caracter fix constituie structura: sistemul de încălzire, patul, laviţele, culmea, în funcţie de care sunt aşezate celelalte obiecte din încăpere”.
Etnologul Mihai Dăncuş, împarte spaţiul casei de locuit în cel al faptelor de viaţă şi cel al faptelor de ritual. Spațiul faptelor de viață cuprinde peretele din spatele casei, pe care regăsim cuptorul cu vatra deschisă și patul.
Cuptorul era un element esențial în gospodărie, reprezentând și locul în care femeia se simțea atotputernică.
Vreme de sute de ani, în nopțile lungi de iarnă, cuptorul reprezenta singura sursă de lumina din interior. La lumina focului din vatră, la sfârâitul domol al fusului, se urzeau istorii transmise copiilor despre sat și țară și prindeau contur frumoasele cămeși pe care le purtau membrii familiei.
Cuptorul reprezenta și sistemul de încălzire al casei, locul unde se preparau mâncărurile, dar și locul de odihnă pentru copii și bătrâni. Era construit din piatră și pământ bătut, având în partea din față încorporată o laviță din lemn. Aceasta avea la colțul dinspre cameră un stâlp de susținere, mai mic ca dimensiune, și, de cele mai multe ori, în Țara Maramureșului, acest stâlp era identic cu partea centrală a stâlpilor de la prispa casei.
„Dragi prieteni, vă invităm la o plimbare în satul de pe deal să admirați îndeaproape interiorul gospodăriei țărănești și vă sugerăm să faceți un popas și pe la Casa Berbești. Aici veți regăsi cuptorul despre care v-am povestit, dar și alte obiecte de interior țărănesc ce v-ar putea face curioși: meștergrinda inscripționată, cuierul decorativ, ștergarele și alte obiecte frumoase pe care le-am păstrat cu grijă de-a lungul timpului”, spun cei de la Muzeul Satului Baia Mare.


















