100 de porții de mâncare caldă, oferite de Asociația „Filantropia Maramureșeană” - 1 oră în urmă
Obiceiul „stropitului” în a doua zi de Paște - 2 ore în urmă
Muzeul Zipserilor - 7 ore în urmă
Obiceiul din Maramureș mai puțin cunoscut, care are loc în ziua de Paști - 8 ore în urmă
Paște fericit, locuitorilor comunei Fărcașa! - 12 ore în urmă
Minunea aprinderii Luminii Sfinte de la Ierusalim - 13 ore în urmă
Care este legătura dintre Paște și iepuraș - 13 ore în urmă
Ce facem cu lumânarea de la slujba de Înviere - 13 ore în urmă
5 mai- Sfânta Mare Muceniță Irina - 14 ore în urmă
Vechi tradiții românești. Spălatul ritual pe față, în ziua de Paști - 14 ore în urmă
Casa Bozânta Mare, una dintre cele mai frumoase căsuțe din Muzeul Satului Baia Mare (GALERIE FOTO)
Casa Bozânta Mare, ce provine din Țara Chioarului, este cunoscută în zonă sub denumirea de „Casa Gaie” și datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – 1847.
Potrivit informațiilor primite pe teren, aceasta a aparținut unei familii bogate, care a donat-o comunității pentru a fi folosită ca lăcaș de cult, în momentul în care biserica din sat a ars.
Construcția a fost depistată în anul 1979, în localitatea Bozânta Mare, iar reconstrucția ei în muzeu a avut loc în anul 1981. Datorită valorii istorice și a rolului important pe care l-a avut în viața comunității locale, aceasta a prezentat un mare interes pentru specialiștii muzeului nostru.
Casa a fost construită din lemn de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Prispa casei se întinde pe toată lungimea construcției și prezintă şapte stâlpi ornamentaţi, ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.
Casa cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit și camera curată. Pe meștergrindă, poate fi observată și astăzi, inscripția: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”.
Gabriela Filip-muzeograf