În Remecioara a avut loc sâmbătă, 23 februarie, șezătoarea tradițională a satului ”Credință și tradiție”. Potrivit preotului paroh din Remecioara, Ioan Krauciuc (foto dreapta), evenimentul a avut ca scop reînvierea obiceiurilor de altădată.
Tradiția merge mai departe
„Biserica Ortodoxă Română a proclamat anul 2019 ca fiind «An omagial al satului românesc și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești din Patriarhia Română». Cu ocazia Concursului național catehetic «Hristos: sufletul satului meu», împreună cu copiii parohiei ortodoxe din Remecioara am hotărât să punem în scenă o mică piesă de teatru care întruchipează șezătoarea tradițională a satului românesc, la care ni s-au alăturat, cu multă râvnă, atât părinții, cât și bunicii copiior. Evenimentul și-a propus să reînvie o parte din obiceiuri, deoarece șezătoarea a avut un rol foarte important în viața socială a satului românesc. La șezătoare se lucra, se cânta, se spuneau povești, glume, se punea «țara la cale», se practicau unele jocuri sociale, pe scurt se transmitea tradiția populară din generație în generație”, a declarat preotul Ioan Krauciuc.
Amintirile bunicilor
În cadrul șezătorii au fost folosite și obiecte de lucru vechi, iar bătrânii le-au povestit tinerilor întâmplări din trecut. “Printre activitățile desfășurate, doamnele mai în vârstă din sat ne-au arătat diverse metode/obiecte de lucru, pe care le foloseau în trecut, cum ar fi palțăul (o bâtă de care se legau un batic și mai multe plantici – panglici multicolore -, care se folosea pentru a se invita oamenii la nuntă), durgalăul (o bâtă din lemn, cu care se călcau hainele), răștitorile (cu ajutorul cărora se făceau jirebde pentru fuior), maiul (un obiect de lemn cu care se spălau hainele la râu), furca de tors ș.a. Bătrânii din sat le-au împărtășit celor mai tineri din experiența și din trecutul lor. Femeile, îmbrăcate în costume populare, au adus de lucru la șezătoare fuioare de lână și s-au mândrit cu obiectele străvechi, descoperite în pod, dar încă funcționale, și cu costume populare vechi de peste un secol”, mai precizează preotul.
Spre finalul evenimentului, participanții la șezătoare au servit din bucatele tradiționale pregătite de gospodinele din sat și s-au prins într-o horă.
