Share
Retro Baia Mare: „Febra extinderii spre vest s-a întins pe mai mult de două decenii”; Amintirile unui regretat scriitor băimărean (FOTO COLECȚIE)

Retro Baia Mare: „Febra extinderii spre vest s-a întins pe mai mult de două decenii”; Amintirile unui regretat scriitor băimărean (FOTO COLECȚIE)

Dragomir Ignat a fost unul dintre cei mai buni artiști ai comunicării. Pe lângă faptul că a fost inspector școlar și scriitor, el a fost și jurnalist.

„Pentru cei care cunosc Baia Mare din vremea în care de la Statuia Minerului (din fața fostului Sfat Popular Regional, actualul sediu Remin), până la aeroportul din Recea era numai imașul Lopoș, plin de pipirig și pigmentat cu stejari seculari, nașterea orașului nou s-a petrecut sub ochii lor.

Pe strada ce ducea către aeroport, în dreapta se găseau clădirile fostei unități de vânători de munte. Apoi, pe măsură ce se năștea cartierul Karl Marx, ele au fost demolate pe rând. Nașterea zonelor de blocuri noi s-a produs mai ales înspre partea cartierului Săsar, dar a început din actuala Piață a Revoluției. S-a pornit cu blocurile de pe partea Prefecturii, apoi s-a deschis front de lucru și pe actuala stradă a Culturii, până la capătul străzii Progresului. Tipul de construcții era copiat după blocurile din URSS, parter plus două sau trei etaje.

După un timp, arhitecții și constructorii români au început să dea imobilelor un aspect autohton cât de cât. Construcțiile din Centrul Nou, actuala Piață a Revoluției, au fost înălțate inițial cu doar trei etaje deasupra magazinelor de la parter. Este și cazul celor două blocuri de pe strada Culturii, imediat după Colegiul Național „Mihai Eminescu”, cărora prin anii ‘60 li s-a mai adăugat un etaj și șarpantă spre a primi înfățișarea pe care o au astăzi. Supraetajarea și înălțarea șarpantei nu a afectat structura de rezistență a clădirilor” – a scris Dragomir Ignat în volumul I al proiectului „Baia Mare de altădată”.

„Febra construcției părții de vest a orașului Baia Mare s-a întins pe mai mult de două decenii, între anii ’50 și ’70. Bulevardul Unirii s-a construit dinspre podul peste Săsar din fața Institutului Pedagogic spre actualul Hotel Mara și Sala Sporturilor. După intersectarea cu bd. București, pentru construcția lui a fost nevoie să fie demolate ultimele case de pe strada Progresului, care se înșirau până la pasajul de la gară, precum și turnul de apă de la gara veche.

Au fost demontate liniile de cale ferată și a fost demolată clădirea gării. A dispărut în felul acesta o istorie a locului. A apărut magazinul Maramureș și blocurile de pe partea dreaptă a bulevardului.

Din toată panorama respectivă de dinainte a rămas numai barul Pietrosul, pe colț cu bd. București, care a funcționat până după evenimentele din ’89. În această perioadă s-a cristalizat o clasă muncitoare nouă, formată din tineri, aduși din satele din zonă și “plantați” în fabrici și întreprinderi, unde s-au calificat la locul de muncă”, ne povestea Dragomir Ignat. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Cătă ȚINEGHE

Foto – Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș

 


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu