Într-un pas semnificativ pentru sănătatea publică, Camera Deputaților a adoptat recent o lege care extinde vaccinarea gratuită împotriva virusului HPV pentru toate fetele și băieții cu vârste între 11 și 26 de ani. Această inițiativă vine în contextul în care România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate cauzate de cancerul de col uterin din Europa.
Până în prezent, vaccinarea gratuită era disponibilă doar pentru tinerii cu vârste între 11 și 18 ani. Noua lege alocă fonduri suplimentare pentru a acoperi costurile vaccinării și pentru a implementa campanii de informare și conștientizare în rândul populației.
Specialiștii în sănătate publică subliniază importanța acestei măsuri, având în vedere că vaccinarea anti-HPV este eficientă în prevenirea infecțiilor care pot duce la diverse tipuri de cancer, inclusiv cel de col uterin. De asemenea, extinderea programului de vaccinare gratuită este aliniată cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și cu practicile din alte țări europene.
Vaccinul anti-HPV (împotriva virusului papiloma uman) a fost aprobat pentru utilizare pentru prima dată în anul 2006, iar primul vaccin de acest tip a fost Gardasil, dezvoltat de compania Merck & Co..
Descoperirea fundamentală a fost realizată de Harald zur Hausen, un cercetător german, care a demonstrat în anii 1980 că anumite tulpini ale virusului HPV cauzează cancer de col uterin. Pentru această contribuție esențială la prevenirea cancerului, el a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 2008.
Detalii importante:
– Gardasil (Merck) a fost primul vaccin autorizat, în 2006, protejând împotriva tulpinilor HPV 6, 11, 16 și 18 (cele mai asociate cu cancerele de col uterin și negii genitali).
– Cervarix, produs de GlaxoSmithKline, a fost aprobat la scurt timp după, protejând împotriva tulpinilor 16 și 18.
– Ulterior, a fost lansat Gardasil 9, care oferă o protecție extinsă împotriva a 9 tulpini HPV și este astăzi cel mai utilizat.
Vaccinul a fost administrat pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, imediat după aprobarea din 2006. De atunci, vaccinarea anti-HPV a fost extinsă în programele naționale de imunizare din multe țări, inclusiv România (în etape, începând din 2008, cu relansări succesive din 2020).
Cu toate acestea, provocările persistă. România are în continuare una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare anti-HPV din Uniunea Europeană, în parte din cauza dezinformării și a lipsei de conștientizare. Autoritățile speră că, prin această extindere a programului și prin eforturi susținute de informare, se va înregistra o creștere semnificativă a numărului de tineri vaccinați, contribuind astfel la reducerea incidenței cancerelor asociate infecției cu HPV.
Vasile Petrovan
