Începând cu 1 ianuarie 2026, regulile după care funcționează sistemul medical din România se schimbă semnificativ, iar consecințele se simt cel mai puternic în rândul pacienților cu boli cronice. Noile măsuri de reducere a cheltuielilor, adoptate de Guvern, limitează accesul rapid la analize medicale esențiale, chiar și pentru persoanele care au nevoie constantă de monitorizare.
Biletul de trimitere de tip MONITOR este un document eliberat de medicul specialist pentru pacienții cu boli cronice. Acesta permite efectuarea periodică a analizelor necesare pentru urmărirea evoluției bolii, de exemplu, glicemie pentru diabetici, analize de sânge pentru bolile de inimă sau investigații pentru afecțiuni neurologice.
Până la finalul anului 2025, aceste bilete aveau un regim special: laboratoarele erau obligate să facă analizele în cel mult cinci zile, indiferent dacă bugetul lunar era sau nu epuizat. Practic, bolnavii cronici aveau prioritate. Din 2026, această regulă dispare.
Conform noilor reguli impuse de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), analizele efectuate pe baza biletelor MONITOR nu mai sunt garantate într-un termen scurt. Ele se vor face doar dacă laboratorul mai are fonduri disponibile în luna respectivă.
Asta înseamnă că pacienții cu diabet, boli cardiovasculare, afecțiuni neurologice, boli rare, probleme renale sau accidente vasculare riscă să fie amânați de la o lună la alta. Cine nu prinde loc la începutul lunii, când bugetele sunt încă neconsumate, poate aștepta săptămâni sau chiar luni pentru analize vitale. Singurele categorii care rămân protejate sunt pacienții oncologici, femeile însărcinate și persoanele cu hepatite cronice.
Pentru mulți bolnavi, schimbarea aduce o situație cunoscută și frustrantă: statul la coadă la început de lună, programări refuzate, reveniri repetate la laboratoare și incertitudine. Monitorizarea regulată, esențială pentru prevenirea complicațiilor, devine un joc de noroc.
Medicii avertizează că lipsa analizelor la timp poate duce la agravarea bolilor și, în final, la internări de urgență, mult mai costisitoare pentru sistemul de sănătate.
În paralel, o altă modificare lovește persoanele care nu mai sunt asigurate medical. Coasigurații fără venituri și cei care nu au plătit contribuția la sănătate vor avea acces doar la servicii medicale de bază: urgențe și boli cu risc de răspândire.
Pentru a redeveni asigurați și a beneficia din nou de analize gratuite și tratamente compensate, aceștia trebuie să depună o declarație la ANAF și să achite suma de 2.430 de lei, reprezentând contribuția la sănătate pentru șase salarii minime brute. Pentru mulți români, această sumă este greu sau imposibil de plătit.
Organizațiile de pacienți spun că noile reguli reprezintă un pas înapoi. Alianța Pacienților Cronici din România avertizează că întârzierea analizelor va duce la complicații grave și cheltuieli mai mari pe termen lung. „Economiile făcute acum se vor transforma în costuri uriașe mai târziu”, susțin reprezentanții pacienților, care vorbesc despre un abandon al celor mai vulnerabili oameni.
De cealaltă parte, autoritățile justifică deciziile prin nevoia de a ține sub control cheltuielile publice și de a limita depășirea plafoanelor lunare ale laboratoarelor. Cert este că, din 2026, pentru bolnavii cronici, accesul la analize nu mai este o certitudine, ci o cursă contra timpului și a bugetelor limitate.
Vasile Petrovan
