19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 5 ore în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 8 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 9 ore în urmă
România achită o datorie veche de peste 30 de ani către Statele Unite - 9 ore în urmă
Daruri de la jandarmi pentru copiii unei case de tip familial din Baia Mare - 10 ore în urmă
Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 11 ore în urmă
Revoluția Română, 18 decembrie 1989, Timișoara: Ziua tinerilor secerați de gloanțe pe treptele Catedralei - 12 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 12 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 12 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 12 ore în urmă
Ucraina refuză să recunoască oficial limba română
Într-un gest care sfidează principiile de reciprocitate și respect față de minorități, autoritățile de la Kiev refuză să instituie o Zi a Limbii Române în Ucraina, în ciuda solicitărilor repetate ale comunității românești. În contrast, România a demonstrat deschidere și respect, stabilind prin Legea nr. 213/2018 o Zi a Limbii Ucrainene, celebrată anual la 9 noiembrie.
Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa a adresat o scrisoare deschisă președintelui Volodimir Zelenski și premierului Denis Șmîgal, solicitând recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române pe 31 august. Deși Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) a organizat în februarie 2024 o discuție deschisă în care s-a susținut unanim această propunere, până în prezent nu s-a concretizat nicio decizie.
Mai mult, autoritățile ucrainene tergiversează implementarea deciziei guvernamentale din 16 noiembrie 2023, care prevede înlocuirea termenului „limbă moldovenească” cu „limbă română”. În pofida adoptării oficiale a acestei hotărâri, manualele școlare și instituțiile continuă să utilizeze vechea denumire, sfidând astfel identitatea lingvistică a românilor din Ucraina.
Această atitudine a Kievului ridică semne de întrebare privind angajamentul său față de valorile europene și drepturile minorităților. În timp ce România și Republica Moldova au fost printre cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia, oferind ajutor umanitar, sprijin diplomatic și economic, autoritățile ucrainene continuă să manifeste o lipsă de deschidere în raport cu drepturile comunității românești.
Comunitatea românească din Ucraina nu cere favoruri speciale, ci respectarea unui principiu fundamental al drepturilor minorităților. Prin refuzul de a adopta o măsură similară cu cea a României, Ucraina își subminează propriile aspirații europene. Este paradoxal ca un stat care dorește integrarea în Uniunea Europeană să trateze cu indiferență și lipsă de transparență drepturile unei comunități care vorbește o limbă oficială a UE.
În concluzie, atitudinea autorităților de la Kiev reflectă o lipsă de respect față de comunitatea românească din Ucraina și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul țării față de valorile europene și drepturile minorităților.
Vasile Petrovan
















