Rezultate remarcabile ale Academiei de Șah Maramureș la Campionatul Național: șase medalii și multiple calificări în loturile naționale - 4 ore în urmă
Mahmureala ar putea fi motiv de concediu medical în Germania - 5 ore în urmă
Paște cu ghinion pentru Gigi Becali - 7 ore în urmă
Clipa de natură - 7 ore în urmă
Iuliana Maria Dragoș, managerul Ansamblului Folcloric Național „Transilvania”, își serbează ziua de naștere - 10 ore în urmă
„Joc în Sat” la Poienile Izei în a doua zi de Paști - 11 ore în urmă
Frații Chindriș au lansat horea „Fost-am om întâi în sat” - 11 ore în urmă
Mesele luate la ore nepotrivite pot afecta ritmul biologic și pot contribui la îmbătrânirea prematură - 12 ore în urmă
Programul liturgic al ierarhilor în Săptămâna Luminată - 12 ore în urmă
Statul vrea să recupereze direct de la magistrați banii pentru erori judiciare - 13 ore în urmă
Ucraina refuză să recunoască oficial limba română
Într-un gest care sfidează principiile de reciprocitate și respect față de minorități, autoritățile de la Kiev refuză să instituie o Zi a Limbii Române în Ucraina, în ciuda solicitărilor repetate ale comunității românești. În contrast, România a demonstrat deschidere și respect, stabilind prin Legea nr. 213/2018 o Zi a Limbii Ucrainene, celebrată anual la 9 noiembrie.
Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa a adresat o scrisoare deschisă președintelui Volodimir Zelenski și premierului Denis Șmîgal, solicitând recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române pe 31 august. Deși Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) a organizat în februarie 2024 o discuție deschisă în care s-a susținut unanim această propunere, până în prezent nu s-a concretizat nicio decizie.
Mai mult, autoritățile ucrainene tergiversează implementarea deciziei guvernamentale din 16 noiembrie 2023, care prevede înlocuirea termenului „limbă moldovenească” cu „limbă română”. În pofida adoptării oficiale a acestei hotărâri, manualele școlare și instituțiile continuă să utilizeze vechea denumire, sfidând astfel identitatea lingvistică a românilor din Ucraina.
Această atitudine a Kievului ridică semne de întrebare privind angajamentul său față de valorile europene și drepturile minorităților. În timp ce România și Republica Moldova au fost printre cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia, oferind ajutor umanitar, sprijin diplomatic și economic, autoritățile ucrainene continuă să manifeste o lipsă de deschidere în raport cu drepturile comunității românești.
Comunitatea românească din Ucraina nu cere favoruri speciale, ci respectarea unui principiu fundamental al drepturilor minorităților. Prin refuzul de a adopta o măsură similară cu cea a României, Ucraina își subminează propriile aspirații europene. Este paradoxal ca un stat care dorește integrarea în Uniunea Europeană să trateze cu indiferență și lipsă de transparență drepturile unei comunități care vorbește o limbă oficială a UE.
În concluzie, atitudinea autorităților de la Kiev reflectă o lipsă de respect față de comunitatea românească din Ucraina și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul țării față de valorile europene și drepturile minorităților.
Vasile Petrovan















