Joi, la Zalău, în cadrul ceremoniei oficiale de semnare a contractului pentru tronsonul de autostradă Poarta Sălajului – Nușfalău, premierul Marcel Ciolacu a reușit să surprindă din nou. Nu prin amploarea investiției – deși 6,62 miliarde de lei fără TVA pentru infrastructură nu-s tocmai mărunțiș – ci prin geografie creativă: a plasat tunelul Meseș într-o localitate inexistentă, pe nume… „Meseș”.
“Este o zi istorică, aş putea spune, pentru că avem cea mai mare valoare contractată pe zona de infrastructură rutieră, peste şase miliarde de lei, mai exact 6,62 miliarde de lei, fără TVA şi în localitatea Meseş, va fi cel mai lung tunel din România, de aproximativ 2,89 kilometri”, a precizat premierul.
Pentru cei mai puțin familiarizați cu harta României, e de notat că Meseșul nu este o localitate, ci o culme domoală ce separă Transilvania de Crișana, cunoscută ca „munte” mai mult din politețe – înălțimea maximă abia trece de 900 de metri. Totuși, în viziunea premierului, acest relief a devenit un sat în toată regula: „în localitatea Meseș va fi cel mai lung tunel din România”, a anunțat solemn Ciolacu.
După gafă, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a încercat să recupereze spunând că e vorba despre „tunelul Meseș”. Odată scăpat, porumbelul n-a mai putut fi întors, și nici nu era singur pe cer.
Nu putem să nu ne amintim de fostul ministru al Educației, care întreba în direct dacă Finlanda este în Uniunea Europeană, ori, mai recent, de politicianul care a vorbit cu încredere despre „țărmul județului Vaslui”.
Astfel de momente ne amintesc că, în politica românească, geografia nu este doar un domeniu de studiu, ci și un teren al improvizației artistice. Din fericire, tunelul tot în Sălaj se construiește, chiar dacă nu știm exact în ce localitate.
Vasile Petrovan
