Într-un episod care a pus în umbră coerența diplomației românești, Dragoș Sprînceană (pentru o scurtă perioadă emisar neoficial al lui Marcel Ciolacu pentru dialoguri externe) a făcut o serie de declarații complet deplasate în cadrul unui eveniment desfășurat în SUA. Sprînceană a afirmat în mod fals că președintele francez Emmanuel Macron dorește continuarea războiului din Ucraina, iar mai grav, a sugerat că administrația americană ar trebui să ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța, deoarece, în viziunea sa, România se află sub un președinte interimar care nu va mai conta într-o lună și jumătate. Declarațiile sale au fost dezavuate public de Guvernul României, care s-a distanțat de poziția fostului emisar și a precizat că acesta nu mai are nicio calitate oficială.
Și totuși, în ciuda derapajelor sale, același Sprînceană apare acum în centrul unei alte scene absurde. O întâmpină, o prezintă și o validează în fața unor membri ai Partidului Republican din SUA pe Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România, cunoscută pentru declarațiile controversate și pentru poziționări politice radicale. Întâlnirea a avut loc la Mar-a-Lago, reședința președintelui american Donald Trump, în cadrul unui eveniment organizat de susținători ai acestuia, la care Șoșoacă a fost invitată.
Acolo, în plină defilare de selfie-uri și live-uri postate pe Facebook, Diana Șoșoacă a ținut să-și ceară scuze, în numele Guvernului României (!?), pentru pozițiile pro-Ucraina și pro-Franța ale țării noastre. Și asta, deși nu are un mandat oficial și reprezintă un partid minor, iar candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 a fost respinsă de Curtea Constituțională pentru declarații considerate incompatibile cu valorile democratice și angajamentele internaționale ale României.
Așadar, în ce fel exact este reprezentată România pe plan internațional, dacă persoane fără mandat – una exclusă din cursa prezidențială, cealaltă compromisă diplomatic – își permit să vorbească în numele unui stat membru NATO și UE, într-un context geopolitic tensionat?
Ce căuta, de fapt, Diana Șoșoacă acolo? Cine a legitimat această apariție și, mai ales, ce pretenții de reprezentativitate invocă un politician care și-a construit imaginea pe respingerea exact a valorilor pe care România le promovează în plan internațional?
Și, poate întrebarea cea mai incomodă: pe cine convinge, de fapt, această farsă diplomatică și cine plătește costurile de imagine?
Vasile Petrovan
