19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 7 ore în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 10 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 11 ore în urmă
România achită o datorie veche de peste 30 de ani către Statele Unite - 11 ore în urmă
Daruri de la jandarmi pentru copiii unei case de tip familial din Baia Mare - 12 ore în urmă
Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 12 ore în urmă
Revoluția Română, 18 decembrie 1989, Timișoara: Ziua tinerilor secerați de gloanțe pe treptele Catedralei - 13 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 14 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 14 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 14 ore în urmă
Raluca Turcan, acuzată de neglijență
După cum am mai relatat, evenimentele dramatice care au avut loc recent la Muzeul Drents din Assen, Olanda, au șocat nu doar România, ci întreaga comunitate internațională. Printre artefactele dispărute se numără și celebrul coif dacic de la Coțofenești, alături de alte piese inestimabile din aur și argint, care făceau parte din tezaurul dacic expus în cadrul unei expoziții temporare. Aceste relicve, simboluri vii ale istoriei și identității poporului român, au fost sustrase în urma unui jaf realizat cu o precizie uluitoare.
În doar două minute, mai mulți hoți, surprinși de camerele de supraveghere, au spart vitrinele și au fugit cu artefactele, lăsând în urmă un vehicul incendiat. Poliția olandeză, în colaborare cu Interpol, continuă investigațiile, însă până acum nu au fost făcute arestări, iar cercul suspecților rămâne deschis.
O pierdere care depășește valoarea materială
Aceste obiecte, precum coiful de la Coțofenești, nu sunt doar piese din aur, ci sunt ancorele identității noastre culturale, mărturii ale măreției unei civilizații care a lăsat urme adânci în istoria Europei. Ele nu reprezintă doar o moștenire națională, ci un simbol universal al continuității și al valorilor unui popor.
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a catalogat incidentul drept cel mai grav din istoria de 170 de ani a instituției. La rândul său, ministrul olandez al Culturii, Bruno Bruins, a promis că Olanda va face tot posibilul pentru a recupera piesele și pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați.
Controverse și lecții dureroase
Decizia de a expune originalele și nu copiile unor artefacte de o asemenea valoare într-un muzeu dintr-un oraș mic, cu doar 60.000 de locuitori, aparent nepregătit să protejeze astfel de comori, a stârnit valuri de critici.

Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, este acuzată vehement că nu a gestionat cu responsabilitate situația, iar unii politicieni cer explicații publice și asumarea responsabilității pentru pierderea acestor valori inestimabile.
O avertizare pentru viitor
Furtul tezaurului dacic este o lecție amară despre cum trebuie tratat patrimoniul cultural. Aceste comori nu sunt doar o mărturie a trecutului, ci și o responsabilitate pe care o purtăm pentru viitor. Ele sunt mai mult decât exponate – sunt simboluri ale sufletului unui popor, o punte între generații și o sursă de mândrie națională.
Acum, mai mult ca oricând, trebuie să ne protejăm patrimoniul, să-l tratăm cu respectul cuvenit și să învățăm că identitatea culturală nu este ceva de luat ușor. Pierderea acestor artefacte este o amintire dureroasă că istoria și moștenirea noastră sunt fragile și prețioase, iar responsabilitatea de a le proteja aparține fiecăruia dintre noi.
















