Anca Pătrășcoiu, băimăreanca ce a scris istorie pentru înotul românesc - 3 ore în urmă
Trei medalii de aur și două de bronz pentru elevii Colegiului „Gheorghe Șincai” Baia Mare la Olimpiada de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație 2026 - 4 ore în urmă
Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța își recapătă înfățișarea tradițională - 6 ore în urmă
Alertă în Maramureș: Alina Doina Trandafir, o adolescentă de 15 ani din Vișeu de Jos, este dată dispărută - 6 ore în urmă
Seceta pune presiune pe rezervele de apă din Maramureș. Furnizare după program în mai multe localități - 6 ore în urmă
Bilanț pozitiv la Groși: 190 de animale sterilizate în cadrul campaniei inițiate de Asociația Salvați Animalele - 9 ore în urmă
„Tradiție, cultură și nemurire”: Eveniment comemorativ dedicat lui Gheorghe Chindriș la Ieud - 10 ore în urmă
Rotary Club Baia Mare a primit distincția Club Excellence Award pentru anul rotarian 2025-2026 - 10 ore în urmă
Maria-Luiza Mih, invitatul special al celei de-a III-a ediții a Festivalului Bivolului de la Suciu de Jos - 11 ore în urmă
Un Ceaslov românesc tipărit în urmă cu peste 300 de ani, prezentat de muzeul din Baia Mare - 11 ore în urmă
O veste minunată pentru credincioși
O plantă rară, cu o încărcătură duhovnicească profundă, a înflorit pentru prima dată pe pământ românesc. Este vorba despre Cistus ladaniferus, cunoscută și ca Labdanum, floarea din care se obține rășina sfântului și marelui mir, folosită în cultul ortodox. Cultivată până acum doar în zone mediteraneene, în special în insula Creta, această floare a fost aclimatizată recent la Banca de Resurse Vegetale Genetice din Buzău, sub coordonarea cercetătorului Costel Vînătoru.

„Este o plantă cu totul deosebită, care nu doar că impresionează prin frumusețea ei, ci degajă și un parfum aparte, cu o mireasmă profundă și curată. Frunzele și lăstarii tinerei plante secretă o rășină fină, folosită din vechime la prepararea sfântului mir”, a declarat cercetătorul buzoian.
Labdanumul, substanța secretată de această plantă, are un miros puternic, balsamic și lemnos, care contribuie la aroma și textura inconfundabilă a mirului sfințit în Patriarhia Română la fiecare câțiva ani. Potrivit rânduielii stabilite de Sfântul Sinod, mirul este alcătuit din peste 60 de plante, însă Cistus ladaniferus joacă un rol special datorită rășinii sale bogate.

Pe lângă simbolismul ei liturgic, această floare sacră este rezistentă la secetă, crește pe soluri sărace și este folosită și în medicina tradițională pentru proprietățile sale antiseptice. Înflorește primăvara și vara, cu flori mari, cu petale roz sau albe, marcate de pete grena, ca o cruce discretă a firii.
Vasile Petrovan














