Anca Pătrășcoiu, băimăreanca ce a scris istorie pentru înotul românesc - 8 ore în urmă
Trei medalii de aur și două de bronz pentru elevii Colegiului „Gheorghe Șincai” Baia Mare la Olimpiada de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație 2026 - 8 ore în urmă
Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța își recapătă înfățișarea tradițională - 10 ore în urmă
Alertă în Maramureș: Alina Doina Trandafir, o adolescentă de 15 ani din Vișeu de Jos, este dată dispărută - 11 ore în urmă
Seceta pune presiune pe rezervele de apă din Maramureș. Furnizare după program în mai multe localități - 11 ore în urmă
Bilanț pozitiv la Groși: 190 de animale sterilizate în cadrul campaniei inițiate de Asociația Salvați Animalele - 14 ore în urmă
„Tradiție, cultură și nemurire”: Eveniment comemorativ dedicat lui Gheorghe Chindriș la Ieud - 14 ore în urmă
Rotary Club Baia Mare a primit distincția Club Excellence Award pentru anul rotarian 2025-2026 - 15 ore în urmă
Maria-Luiza Mih, invitatul special al celei de-a III-a ediții a Festivalului Bivolului de la Suciu de Jos - 15 ore în urmă
Un Ceaslov românesc tipărit în urmă cu peste 300 de ani, prezentat de muzeul din Baia Mare - 15 ore în urmă
Crizantemele, considerate reginele toamnei
Crizantemele fac parte din familia Compositae, având numele ştiinţific Chrysantemum, originile sale fiind în ţinuturile chineze. În anul 313 d.Hr., crizantema trece din China în Coreea şi de acolo, în Japonia. Dar popularitatea a atins-o în Japonia, deoarece, după ce a fost introdusă în ţară, probabil prin secolul al VIII-lea, împăratul a numit-o floarea sigiliului imperial, ceea ce îi conferă o valoare culturală inestimabilă. În Japonia, crizantema este numită „kiku”, niponii referindu-se la aceasta, ca la „floarea solară”. Familia imperială a adoptat-o și pe emblemă. Crizantemele înfloresc începând cu luna august, prezentând un adevărat spectacol de culori şi forme incredibile; pot fi albe, aurii, galbene, roz, roşu, portocaliu etc. Este cunoscută şi sub numele de floarea de septembrie şi decorează grădinile din septembrie până la sfârşitul lunii noiembrie. Prezintă o capacitate unică de adaptare la orice mediu, ceea ce duce la o mare varietate în structura şi formarea petalelor, unele flori având petalele rulate în centru, asemănătoare cu margaretele, altele pot fi cu petale duble sau chiar cu aspect sferic. Crizantemele au şi alte nume comune specifice ţărilor sau zonelor unde au fost aclimatizate. Florile pot fi folosite frecvent atât în aranjamente florale pentru buchete de mireasă, pentru cadouri, decorări de edificii şi la anumite festivităţi, cât şi pentru gustul şi proprietăţile ei medicinale.
Crizantemele au şi alte semnificaţii specifice, în funcţie de culoare:
Crizantema roz: fragilitate în relaţie.
Crizantema albă: onestitate şi fidelitate, deşi poate reflecta şi o durere profundă după o separare sau ruptură.
Crizantema galbenă: dispreţ, iubire nerecuperată.
Crizantema roşie înseamnă iubire, sunt ideale pentru a declara pasiune pentru cineva. Totodată, sunt sinonime cu prietenia.
Crizantema portocalie: dragoste delicată, fragilă.
Crizantema albastră: eşecul iubirii sau suferinţa cauzată de această ruptură este depăşită.
Crizantema violetă: imensă durere la ideea de a pierde persoana iubită; este un mod de a spune cât de indispensabilă este acea persoană.
Cu toate că e un obicei specific catolicilor, împodobirea mormintelor de 1 noiembrie a fost preluată şi de ortodocşi. Practic, o dată pe an, la Sărbătoarea Luminației, oamenii acoperă mormintele cu aceste flori colorate, pentru a uita de moarte. Crizantemele sunt, în România cel puţin, singurele flori care rezistă până în toamna târziu, fiind preferate pentru cei care au încercat să îi comemoreze pe cei dragi.
Lăcrimioara ZOTA














