Sâmbătă, 4 octombrie, în Preluca Noua (comuna Copalnic-Mănăștur), în zona cunoscută drept Pițigaia, s-a desfășurat o clacă de învelit șura cu paie. Evenimentul a fost organizat de familia Andreia și Ovidiu Ștef.
Chiar dacă vremea a fost mohorâtă, evenimentul a fost unul reușit.
După muncă, participanții au avut parte de o masă îmbelșugată, de unde n-a lipsit nici muzica și voia bună.
„La chemarea fostei noastre studente, Andreia Ștef, am urcat și noi, sâmbătă – 4 octombrie 2025, la Preluca Nouă, să participăm, să observăm și să aducem materiale în arhiva noastră despre o clacă de învelit șura cu paie.
Cum vremea era superbă sâmbătă dimineața, ne-am adunat o trupă mică de studenți și masteranzi la magazinul din satul Copalnic, într-o regrupare strategică înainte de-a porni spre locul clăcii, pe drumul șerpuitor prin pădure. Am ajuns tocmai pe când colegul nostru Firicel punea de-o cafea într-un ceaun, cât să trezească din amorțire toate satele de pe platoul Prelucilor, plus câteva de pe cealaltă parte a râului Lăpuș. Nici n-am ajuns bine, că „masterchefii” clăcii, Crina și Firicel, ne-au și distribuit cuțite, junghere, iatagane și alte obiecte de tăiat, feliat și răzuit mormanele de legume și carne pentru cina clăcașilor.
Cum vremea superbă de octombrie continua să cearnă peste noi o ploaie rece și deasă, și cum nu erau tare mult de observat, fotografiat și notat în carnețele, studenții și masteranzii (Irinuca, Florina, Natalia, Flavia, Vasile, Daniel, Crina și Gabriel – împrumutat pentru un sezon din tabăra inginerilor) s-au pus pe treabă și până ce-a zis chef Firicel „Stop, cronometru!” toate alimentele se găseau geometric tăiate și așezate în castroane, numai bune de băgat în ceaun…
După ora 11, tocmai după ce Vasile a umblat prin portbagajul mașinii să caute o uiagă de Prelucă, ploaia s-a mai rărit. Semn clar (din bătrâni) că n-ai ce căuta la Preluca fără lichide de Preluca!
Mintenaș, meșterul Vicențiu, alături de colegii de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș au decis că-i vremea de tăiat baloții de paie și de împrăștiat paiele în jurul șurii, să le înmoaie un pic ploaia, că altfel se sfărâmă când le calci în picioare pe acoperiș. Și-am început să urcăm paiele pe șură… cu voie bună, cu suflet mare, cu bucuria ce creștea cu fiecare om care ajungea în clacă…
Și-am văzut că acoperișul învelit în Preluca la începutul lui octombrie 2025 nu-i făcut doar din paie și lemn – e făcut din oameni, din fărtăție și prietenie, din poveste, din dialogul dintre gazde și clăcași, din prelucani și lătureni, din studenți și masteranzi, din socăcițe și cântăreți, din fotografi și oameni de presă, din primar, viceprimar și alte instituții partenere, din bătrâni cu vorba sfătoasă și prunci care se tăvălesc prin paie, din horincă, din slănină, din plăcinte și sarmale, din vin fiert și castane prăjite, din ploaie și ceață, din fumul aspru de sub ceaun, din transpirație, din joc și ceteră, din răbdare și din înjurătura strânsă între dinți când scapi paiele de pe scară, din rugăciune și răspuns, din bucuria de a fi împreună… și din multe alte ingrediente și secrete tehnice ale meșterilor pe care nu le enumerăm aici… Ne-am bucurat să fim părași la o clacă vie, o clacă din ziua de azi, cu oameni care-și „joacă” rolul lor și nu pe cel al altora…
Tare le mulțumim oamenilor harnici și frumoși din Preluca Nouă pentru găzduire! Mulțumim, Andreia și Ovidiu!
Până când pregătesc colegii noștri jurnalele și materialele de teren, punem aici doar câteva capturi luate la repezeală din filmările noastre”, a transmis Emanuel Luca pe rețelele de socializare.
Sursa foto – Emanuel Luca
