Noua variantă a „taxei pe stâlp”, reintrodusă prin OUG 156/2024 și ajustată recent prin OUG 121/2025, generează un val de nemulțumiri în rândul fermierilor, care se văd obligați să plătească impozite considerabile pentru construcții esențiale activității agricole: bazine de irigații, garduri, platforme betonate, rampe, silozuri sau adăposturi tehnice.
Taxa se aplică tuturor construcțiilor care nu sunt considerate clădiri în sensul Codului Fiscal și vizează în special infrastructura agricolă, vitală pentru adaptarea fermelor la noile condiții climatice. Valoarea impozitului este de 0,5% din valoarea contabilă a construcției. Asta înseamnă că pentru o investiție de 100.000 de euro , un fermier va trebui să plătească anual un impozit de aproximativ 2.500 de euro, o povară suplimentară, mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. În cazul construcțiilor mai mari, sumele devin exorbitante.
Mai mult, taxa trebuie achitată în două tranșe – până la 30 iunie și 31 octombrie 2025 – cu o bonificație de 10% pentru plata integrală până la 25 mai. Deși măsura este prezentată drept o formă de echilibrare fiscală, în practică ea afectează disproporționat agricultura, unde aceste construcții nu au scop comercial direct, ci sunt parte din infrastructura de producție și reziliență.
Fermierii și organizațiile din sector avertizează că această taxă riscă să descurajeze tocmai investițiile de care agricultura are cea mai mare nevoie: facilități de irigații, modernizarea exploatațiilor, adaptarea la schimbările climatice. „Suntem taxați ca și cum am avea hale industriale, deși scopul acestor construcții este strict agricol”, spun reprezentanții din domeniu.
Într-un moment în care România are nevoie de securitate alimentară, eficiență și competitivitate în agricultură, această măsură pare să meargă în direcția opusă. Solicitarea fermierilor este clară: revizuirea formulei de calcul și adaptarea impozitării la realitățile din teren.
Vasile Petrovan
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
