Cod galben de vânt în Maramureș - 44 minute în urmă
Este oficial – Anul 2026 este anul Nadia Comăneci - 1 oră în urmă
„Verjel 2026” la Căminul Cultural „Dumitru Dobrican” din Groși - 1 oră în urmă
Se fac înscrieri la cursurile de dans pentru adulți la DanceLight Studio Baia Mare - 2 ore în urmă
Revelion cu foc și sirene pe Valea Ruscovei - 2 ore în urmă
Vasilopita – prăjitura care aduce noroc de Anul Nou - 3 ore în urmă
Sf. Vasile cel Mare este ocrotitorul spiritual a aproape jumătate de milion de români - 3 ore în urmă
Patru „zimbri” în lotul „stejarilor”, în stagiul de pregătire pentru Campionatul European - 4 ore în urmă
Prima lună a anului aduce Raliul Zăpezii în Cavnic - 4 ore în urmă
Tudor Botea: „Îmi doresc să avem un Campionat European reușit” - 6 ore în urmă
Vasilopita – prăjitura care aduce noroc de Anul Nou
În Grecia, una dintre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou este tăierea vasilopitei. Este vorba despre o prăjitură specială, pregătită la început de an, în care se ascunde o monedă înainte de a fi pusă la cuptor. La masă, prăjitura este tăiată și fiecare membru al familiei primește o felie.
De obicei, vasilopita se face pe 1 ianuarie, zi care marchează atât începutul Anului Nou, cât și sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare. Totuși, în multe familii, această prăjitură poate fi pregătită oricând pe parcursul lunii ianuarie, ca un mod de a păstra spiritul începutului de an.
Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea și a fost un om foarte bun și implicat în viața oamenilor. El a ajutat săracii, copiii rămași fără părinți și bolnavii, construind primele spitale și așezăminte sociale, cunoscute sub numele de „vasiliade”. Practic, a fost unul dintre primii oameni care au spus: „Nu e suficient să vorbești despre bine, trebuie să-l faci.”
Legenda vasilopitei pornește dintr-o perioadă grea, când oamenii din zona păstorită de Sfântul Vasile au fost obligați să plătească o taxă foarte mare. Neavând bani, familiile au adus bijuterii, monede și alte lucruri de preț.
Văzând această nedreptate, Sfântul Vasile a mers la împărat și i-a cerut să renunțe la această taxă care împovăra oamenii. Împăratul a fost impresionat de vorbele sale și a anulat taxa, trimițând înapoi toate lucrurile adunate. Problema era că nimeni nu mai știa ce obiect aparținea fiecărei familii.
Legenda spune că Sfântul Vasile a venit cu o idee ingenioasă: a cerut să se facă o plăcintă mare, în care să fie puse toate obiectele adunate. După slujbă, a binecuvântat plăcinta și a împărțit-o oamenilor. Povestea spune că fiecare persoană a primit exact obiectele pe care le adusese. Un adevărat miracol. De aici a apărut tradiția vasilopitei.
Astăzi, în loc de bijuterii sau obiecte de valoare, în prăjitură se ascunde o monedă. Cel care găsește moneda în felia lui este considerat norocos și se spune că va avea parte de binecuvântarea Sfântului Vasile pe tot parcursul anului.
Rețetele diferă de la o regiune la alta și chiar de la o familie la alta. Unele vasilopite sunt ca o prăjitură pufoasă, altele seamănă mai mult cu un cozonac grecesc, numit tsoureki. Indiferent de formă, ideea rămâne aceeași: împărțire, bucurie și speranță la început de an.
Vasile Petrovan
















