„Deschidem cărți, deschidem minți!”: Elevii din Ardusat au marcat Ziua Națională a Lecturii la Casa Corpului Didactic Maramureș - 1 oră în urmă
Ioan Ștefan Gherghel, multiplu medaliat internațional, va deveni Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare - 2 ore în urmă
Miercurea Cenușii, începutul Postului Paștelui la catolici - 2 ore în urmă
Cum stăm cu drumurile în Maramureș - 2 ore în urmă
ASCOR Baia Mare organizează tradiționalul atelier caritabil de mărțișoare - 2 ore în urmă
Să-l susținem pe Flavius Nicoară: asistentul social din Fărcașa, nominalizat la Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială - 3 ore în urmă
Costică Buceschi o va antrena pe SCM Craiova - 4 ore în urmă
18 februarie 1930, ziua când a fost descoperită planeta Pluto - 4 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, miercuri 18 februarie 2026 - 5 ore în urmă
Știința Explorări, înfrângere în minimum de seturi acasă - 16 ore în urmă
Vasilopita – prăjitura care aduce noroc de Anul Nou
În Grecia, una dintre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou este tăierea vasilopitei. Este vorba despre o prăjitură specială, pregătită la început de an, în care se ascunde o monedă înainte de a fi pusă la cuptor. La masă, prăjitura este tăiată și fiecare membru al familiei primește o felie.
De obicei, vasilopita se face pe 1 ianuarie, zi care marchează atât începutul Anului Nou, cât și sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare. Totuși, în multe familii, această prăjitură poate fi pregătită oricând pe parcursul lunii ianuarie, ca un mod de a păstra spiritul începutului de an.
Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea și a fost un om foarte bun și implicat în viața oamenilor. El a ajutat săracii, copiii rămași fără părinți și bolnavii, construind primele spitale și așezăminte sociale, cunoscute sub numele de „vasiliade”. Practic, a fost unul dintre primii oameni care au spus: „Nu e suficient să vorbești despre bine, trebuie să-l faci.”
Legenda vasilopitei pornește dintr-o perioadă grea, când oamenii din zona păstorită de Sfântul Vasile au fost obligați să plătească o taxă foarte mare. Neavând bani, familiile au adus bijuterii, monede și alte lucruri de preț.
Văzând această nedreptate, Sfântul Vasile a mers la împărat și i-a cerut să renunțe la această taxă care împovăra oamenii. Împăratul a fost impresionat de vorbele sale și a anulat taxa, trimițând înapoi toate lucrurile adunate. Problema era că nimeni nu mai știa ce obiect aparținea fiecărei familii.
Legenda spune că Sfântul Vasile a venit cu o idee ingenioasă: a cerut să se facă o plăcintă mare, în care să fie puse toate obiectele adunate. După slujbă, a binecuvântat plăcinta și a împărțit-o oamenilor. Povestea spune că fiecare persoană a primit exact obiectele pe care le adusese. Un adevărat miracol. De aici a apărut tradiția vasilopitei.
Astăzi, în loc de bijuterii sau obiecte de valoare, în prăjitură se ascunde o monedă. Cel care găsește moneda în felia lui este considerat norocos și se spune că va avea parte de binecuvântarea Sfântului Vasile pe tot parcursul anului.
Rețetele diferă de la o regiune la alta și chiar de la o familie la alta. Unele vasilopite sunt ca o prăjitură pufoasă, altele seamănă mai mult cu un cozonac grecesc, numit tsoureki. Indiferent de formă, ideea rămâne aceeași: împărțire, bucurie și speranță la început de an.
Vasile Petrovan














