Stibina este unul din cele mai apreciate minerale de către specialiști datorită rarității și structurii ei mai aparte. Mai este denumită și antimoniu sau sulfură de antimonu dacă ne referim la compoziția ei chimică (Sb2S3).
Se găsește adesea în asociere cu aurul și cuarțul ceea ce explică prezenta ei în zona filoanelor aurifere.
Culoarea ei este negru-plumburiu cu aspect lucios care devine mat în contact cu aerul.
În general are o structură lamelară, aciculară. Dar există un tip de stibină cu ace groase care este specifică zonei Băiuț dându-i un aspect impresionant și unic. Este ,,regina stibinelor” cum o numesc colecționarii de minerale sau ,,flori de mină”.
Renumele Stibinei de Băiuț a trecut demult granițele țării fiind expusă la loc de cinste în marile Muzee de Științe ale Naturii din lume. În colecția Muzeului de Mineralogie din Baia Mare existâ un exemplar deosebit de frumos ca dimensiune și aspect estetic care impresionează vizitatorii.
Stibina de Băiuț a facut obiectul și unei emisiuni filatelice în anul 1985.
Timbru filatelic anul 1985. Emitent Poșta Română
Dar ce legătură sâ fie oare între Stibină și Piatra Filozofală? Se știe că alchimiștii erau în căutarea nemuririi sau a ,,Fântânii tinereții veșnice “, Majoritatea dintre ei încercau să tranforme metale inferioare în aur având de asemenea o mulțime de rețete care promiteau elixirul tinereții. De asemenea se încerca oprirea timpului, considerat cel mai mare adversar al omului.
Alchimistul băimărean Johannes Banfi Hunyades care era considerat unul din cei mai mari alchimiști ai Evului Mediu emite o ipoteză că rețeta pentru obținerea Pietrei Filozofale ar fi antimonitul pe care l-a dus din Băiuț în Anglia în laboratorul lui de alchimie. O numește ,,Materia prima” iar procedeul de obținere a Pietrei Filozofale numindu-o ,,Marea Operă”.
Johannes Banfi Hunyades (1576-1646)
La vârsta de 70 de ani face o ultimă călătorie spre locul natal cu scopul de a obține noi provizii de ,,Materia prima” respectiv stibină pentru a își putea continua cercetările. Din descrierea făcută de el ne dăm seama că este vorba despre Stibina de Băiuț, având ace groase. Alt argument în acest sens este și faptul că el este și creatorul monedei localității Băiuț și în tinerețe a lucrat pentru arendașul minei din localitate.
Din punct de vedere cristalografic stibina de Băiuț are o structură octorombică de tip piramidal exprimată și în desenul care reprezintă simbolic Piatra Filozofală.
Alchimiști în căutarea rețetei nemuririi. Pictură de Pietro Longhi.
Cel mai cunoscut monument de forma unui ,,ac piramidal” îl găsim în Statele Unite la Washington, ridicat în secolul al XIX-lea în cinstea primului președinte American.
Monumentul obelisc din Washington D.C. SUA
Astfel de structuri piramidale le vedem adesea paradoxal la multe monumente funerare dar care de fapt exprimă speranța în continuarea vieții de ,,dincolo”.
Stibina de Băiuț și Piatra Filozofală se vrea a fi și o nouă invitație de a vedea locul de unde s-a încercat extragerea ,,Fântânii tinereții”.
Nu vă putem promite nemurirea dar amintirile care le veți aduna aici vor fi cu siguranță nemuritoare!
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început!
Walter ÜBELHART
Stibina de Băiuț. Muzeul de mineralogie Baia Mare Credit foto Valentin Ganța
