Amintirile care se întorc doar seara - 19 minute în urmă
„Muzica este stilul meu de viață” – Adina Dunca, un munte de talent confirmat de premii excepționale - 1 oră în urmă
7 decembrie – ziua în care România a pierdut moștenirea lui Brâncuși - 2 ore în urmă
Concertul solemn de colinde „Domnul pe Pământ”, de la Catedrala Episcopală din Baia Mare, ajunge la cea de-a XXI-a ediție - 3 ore în urmă
Rezultate foarte bune pentru CSM Baia Mare la Cupa României Fitness Challenge – cadeți - 3 ore în urmă
Inițiativă rară a Penitenciarului Baia Mare – deținuți la masă cu familiile lor, în afara unității - 3 ore în urmă
Un eveniment de rezonanță internațională la Academia Română, Filiala Cluj-Napoca - 4 ore în urmă
Viktor Orbán se pregătește pentru „lumea de după război” - 6 ore în urmă
Autoturism furat din Ucraina, descoperit la Punctul de Trecere Siret - 7 ore în urmă
Târgul de Crăciun din Baia Mare, sub supravegherea polițiștilor - 7 ore în urmă
Marea Unire de la Alba Iulia și gripa spaniolă
Știați că Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, s-a desfășurat în plină epidemie de gripă spaniolă? Mărturiile vremii surprind cât de mult se temea lumea de molimă, dar și cât de puternică era dorința de a fi martor la Unire. În spațiul transilvan, oamenii purtau mărgele din căței de usturoi la gât, sperând să se protejeze, iar ideea de izolare nu exista.

„Ne aflăm în plină epidemie de gripă spaniolă, care are atât de puțin în comun cu tot ce este spaniol, încât nu există țară care să nu aibă inconvenientul de a nu fi bântuită de ea. Atât părțile neutre, cât și cele beligerante sunt atinse; iar despre indivizi se poate repeta versul lui La Fontaine că nu toți au murit, dar toți au fost atinși” scria presa vremii.

În România, octogenarul Gheorghe Pop de Băsești, bolnav și obosit după drumul la Alba Iulia, „a ajuns în Orașul Unirii în 30 noiembrie, dar oboseala drumului l-a doborât la pat. Cu toată febra ce-l muncea, el s-a ridicat, a venit să prezideze Adunarea Națională și să-i binecuvânteze rostul fericit”. Și Ștefan Cicio Pop, președintele Consiliului Național Român, bolnav încă din noiembrie, aducând gripa de la Budapesta, își amintea cu mândrie: „Boala nu m-a putut opri”.
Mulți delegați au fost nevoiți să lipsească: protopopul Ioachim Muntean din Agnita scria că „din cause sanitare nu pot participa trupește la cel mai strălucit act istoric al poporului român”, iar Ioan Sociu din Sibiu se confesa: „Zac în boală spaniolă cu aprindere la plumâni […] sufletește însă sunt cu voi, iubiți frați români și cu tot focul și căldura sufletului […] aderez la hotărârea Constituantei”.
În ciuda epidemiei, Adunarea s-a desfășurat pe Câmpul lui Horea, cu peste 120.000 de participanți. Peste tot se simțea un amestec de bucurie și teamă: oamenii dansau jocuri românești, iar muzica acompania atmosfera de sărbătoare, în timp ce gripa spaniolă făcea ravagii în jur.
Regina Maria, afectată grav de boală, a început să-și revină abia la o săptămână după 1 Decembrie, mărturisind: „Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neașteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate și m-a pus jos, tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. Am crezut că o să-mi ies din minți… așa arată faimoasa gripă spaniolă!”
Astăzi, când sărbătorim 1 Decembrie, aceste mărturii ne amintesc că Marea Unire nu a fost doar un act de voință politică, ci și un triumf al curajului, devotamentului și dăruirii celor care au înfruntat boala pentru a fi martorii istoriei.
Vasile Petrovan















