Învinsă la Cluj, CS Minaur mai așteaptă până să sărbătorească intrarea în play-off - 4 ore în urmă
Prima campanie de colectare de deșeuri voluminoase din acest an în Baia Mare - 5 ore în urmă
Incendiu pe Dealul Minei, în Baia Sprie - 6 ore în urmă
Clipa de natură - 6 ore în urmă
Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în comuna Fărcașa, în 24 martie - 6 ore în urmă
Momente de recreere și dezvoltare la Centrul de Zi Esperando din Baia Mare - 7 ore în urmă
ACS Fotbal Feminin Baia Mare încearcă să spargă gheața și să obțină prima victorie din campionat - 7 ore în urmă
Familia Nemeș va aduce momente speciale în cadrul concertului de pricesne și muzică religioasă „Din suflet de creștin” - 7 ore în urmă
A murit legendarul Chuck Norris - 8 ore în urmă
Lucescu a anunțat lotul pentru barajul de calificare cu Turcia - 8 ore în urmă
„Limba băiuțană” – o provocare pentru lingviști și filologi
La un magazin din Băiuț în fața mea o doamnă o întreabă pe vânzătoare:
-Van tăiței? (Aveți Tăiței?)
-Igen. De care doriți? Karika sau pătrăței ? (Da. De care doriți? Rotunzi sau pătrăței?)
Petrecându-mi o mare parte din copilărie la Băiuț am înțeles dialogul celor două femei amuzându-mă pe de o parte, pe de altă parte realizând că din cauza ,,limbii băiuțene” , mă descurc greu în limba maghiară și nu reușesc să încheg un dialog coerent cu un maghiar care nu cunoaște limba română. Dar vorba aceea ,,mai bine pe jumătate decât deloc”.
,,Limba băiuțană”, deși hulită adesea de unii că ar ,,strica” limbile, are farmecul ei aparte și credem că ar merita mai multă aplecare din partea filologilor și lingviștilor care deși în mod normal veghează la păstrarea identității și corectitudinii fiecărei limbi în parte, ar găsi aici o limbă cu un aer oarecum exotic fiind folosită doar ,,insular”.
În foarte multe localități unde există comunității mixte populația vorbește una precum și cealaltă limbă încercând să pronunțe cât mai corect propozițile în fiecare limbă în parte.
Desigur și băiuțenii, în prezența străinilor se raliază normelor de politețe și vorbesc cât mai corect limba celui venit în vizită.
Dar ,,limba băiuțeană” rămâne pentru locuitorii autohtoni un mijloc de comunicare pe care îl folosesc în dialogurile dintre ei, spre deliciul acelora care înțeleg acest aparent dialect.
Dacă intrăm în profunzimea lucrurilor vom găsi o explicație care va șterge orice urmă de acuzare de ,,stricare” a uneia sau alteia dintre limbi.
Se știe că Băiuțul s-a format în urma colonizării mai multor etnii care au adus cu ei nu doar tehnologie în exploatarea aurului ci și limba, obiceiurile.
De-alungul celor 700 de ani de existență documentară, Băiuțul deși a făcut parte din mai multe administrații, fiind o localitate mică și multietnică totul se amesteca ca și obiceiuri, gastronomie, modă, rezultat al unei Fraternități în cadrul minerilor și care s-a format ca rezultat al muncii grele și periculoase din mină.
Așa a ajuns ca și limba vorbită să fie amestecată încât fiecare să înțeleagă dintr-o propoziție suficient încât să știe sensul ei. Desigur pe lângă limba română și maghiară care domină în construcția unei propoziții din ,,limba băiuțană”, vom întâlni și cuvinte de sorginte germană, slovacă sau poloneză.
Și dacă unii la începutul articolului care au plecat de la premiza că ,,limba băiuțană” ar fi putea fi catalogată ca și o lipsă de respect pentru corectitudinea lingvistică și filologică a vreuneia sau alteia dintre limbi, sper ca explicația de mai sus să inversere percepția asupra ei, transformând-o într-o inedită formă de respect pentru înțelegerea între diferite etnii cu adânci rădăcini în trecutul Băiuțului și care iată este perpetuată și în ziua de astăzi.
Din multitudinea de atracții care le oferă această frumoasă localitate, invităm și lingviștii și filologii să descopere noi comori specifice meseriei lor, în Băiuț – La capătul lumii – locul unui nou început!
Walter ÜBELHART
Foto – profila.hu
Citește și
Ecaterina Bridea, meteorologul popular din Băiuț și tornada din anul 1982















