Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” este un edificiu emblematic pentru municipiul Sighetu Marmației. Acesta deține adevărate comori pe care publicul din întreg Maramureșul și nu numai este invitat să le descopere.
De exemplu, în cadrul expoziției de carte bisericească veche puteți găsi o serie de exponate extrem de valoroase din perspectivă culturală și literară, propunând o tematică sugestivă și echilibrată despre începuturile și afirmarea culturii românești. Una dintre acestea este Cazania lui Varlaam, Iași, 1643.
„Considerată de Nicolae Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, Cazania conține primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărții. Nicolae Manolescu, în Istoria critică a literaturii române desprinde următoarele trăsături ale operei: frumusețea limbii utilizate – vorbește pe înțelesul tuturor, presărând explicațiile cu întrebări retorice și cu îndemnuri, arta povestirii – este primul nostru povestitor, înfățișînd țărănește chestiunile teologice.
Cea mai însemnată lucrare a mitropolitului Varlaam, și în același timp una din cele mai de seamă din istoria vechii culturi românești, este intitulată „Cartea românească de învățătură la dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari“ sau Cazania, apărută la Iași, în 1643.
Are 506 file, ilustrate cu numeroase gravuri, reprezentând scene biblice, chipuri de sfinți la care se adaugă inițiale înflorate, frontispicii, viniete, podoabe finale. Cartea începe cu un „Cuvânt“ adresat de Vasile Lupu „la toată semenția românească de pretutindeni ce se află pravoslavnici într-această limbă“, arătând că oferă „acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici“. Urma apoi un „Cuvânt către cetitoriu“ al mitropolitului. Din aceste două prefețe se desprinde ideea unității de neam și de limbă a românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania”, arată cei de la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației.
L.C.H.
