Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș anunță care sunt „exponatele săptămânii”. Este vorba despre armura din zale din mormântul căpeteniei celtice de la Ciumești, respectiv cuirasa medievală din colecția veche a muzeului.
Complexul funerar a fost descoperit întâmplător în 10 august 1961, cu ocazia nivelării unei dune de nisip în vederea ridicării construcţiilor unei ferme de stat (C.A.P.). O parte din inventarul acestuia au ajuns la Muzeul din Baia Mare: coiful de fier cu pasărea de bronz, două cnemide de bronz, un vârf de suliţă din fier şi o cămaşă de zale din fier împreună cu două aplici din bronz. Complexul de la Ciumeşti nu constituia o depunere izolată, ci se afla în aria unei necropole La Tene mai întinse. O parte din inventarul complexului de la Ciumeşti a rămas în posesia unui localnic participant la lucrările din 1961 care au dus la descoperirea mormântului.
El a fost recuperat în 1973 de T. Bader: centură de fier cu pafta lanceolată, resortul unei fibule de fier, fragmente din cămaşa de zale, fragmentul unui obrăzar aparţinând coifului de fier, un vas mare bitronconic şi un castron. Unele piese prezentau urme de ardere, iar informaţiile furnizate de cel care s-a aflat în posesia obiectelor, indică faptul că în groapa mormântului se aflau şi oase calcinate. Toate acestea demonstrează faptul că a fost vorba de un mormânt celtic de incineraţie în groapă.
Armura a fost făcută din inele din fier, simple, nenituite, realizată prin îmbinarea unor șiruri paralele și succesive de verigi circulare cu diametrele de 0,8 și 1,1 cm și grosimea sârmei de 1 mm. S-a păstrat fragmentar, are 2.780,00 gr. și dimensiunile de 41,00 cm x 41,00 cm. A fost datată în perioada La Tène C1 (a doua jumătate a sec. III a. Chr. – începutul sec. II a. Chr.).
Cuirasa se încadrează ca datare în epoca medievală, mai precis secolele XVII-XVIII. Acest tip de armură se purta la turniruri, în conflictele care în acea perioadă erau purtate cu arme de tipul săbiilor, buzduganelor și halebardelor. Sub această armură exista o cămașă de protecție din multe straturi de lână cusute unele peste altele și care avea rol de atenuare a loviturilor. Un costum complet al unui cavaler era alcătuit din coif, cuirasă, apărători de mâini și picioare, practic era blindat complet.
Odată cu apariția armelor de foc acest tip de armuri iși pierd treptat utilitatea.
Realizată din metal, armura are partea din spate alcătuită din lamele metalice prinse cu nituri simple, neornamentate, iar marginile sunt roluite. Partea din față a armurii prezintă patru lamele triunghiulare, prinse între ele cu nituri ornamentate cu motiv floral.
Marginile părții din față a cuirasei sunt simple, față de cele roluite ale părții din spate, iar dimensiunile taliei diferă și ele, ceea ce ar putea însemna că cele două piese au putut fi concepute pentru două armuri diferite, dar intrând în colecția muzeului au fost grupate și expuse ca părți de aceeași armură.
Sursa – Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (dr. Marius Ardeleanu – muzeograf, dr. Sorana Mișca – muzeograf); Foto: Kozics Tibi, editare – Bogdan Adrian Deac, Zamfir Șomcutean – conservator.
