Share
20 ianuarie 1946, s-a născut Alexandru Perța-Cuza

20 ianuarie 1946, s-a născut Alexandru Perța-Cuza

Într-o zonă unde lemnul nu este doar material, ci suflet, a venit pe lume acum 80 de ani Alexandru Perța-Cuza, unul dintre cei mai cunoscuți și respectați meșteri populari ai Maramureșului. Născut la Rogoz, sat cu biserică de patrimoniu UNESCO și tradiții adânc înrădăcinate, avea să ducă mai departe, cu mâinile și inima, o artă veche de secole.

Absolvent al Școlii de Artă din Baia Mare, el nu s-a revendicat niciodată ca „sculptor” în sensul academic al cuvântului. Spunea mereu, cu modestia specifică oamenilor mari, că el nu face artă, ci doar dă viață lemnului. Și poate tocmai de aceea lucrările sale vorbesc de la sine. Porți, troițe, monumente, cruci și figuri istorice create de mâinile sale par desprinse dintr-o poveste veche, spusă în tăcere.

De-a lungul vieții, Alexandru Perța-Cuza a realizat peste 4.000 de lucrări, răspândite astăzi în România și în multe țări din Europa. A ridicat peste 1.500 de troițe, semne de credință și memorie, a creat mai bine de 100 de porți monumentale cu specific lăpușean, adevărate cărți de identitate ale satului maramureșean. Totodată, monumentele dedicate unor figuri precum Sfântul Andrei, Horia sau Pintea Viteazul îi poartă semnătura și stilul inconfundabil.

Pe lângă opera sa, poate la fel de importantă a fost munca lui cu oamenii. A format generații întregi de tineri, cărora le-a predat arta prelucrării lemnului în tabere de creație din întreaga țară, fără grabă și fără pretenții, așa cum se învață lucrurile trainice. Pentru el, tradiția nu este muzeu, ci lucru viu, care trebuie dus mai departe.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Munca i-a fost recunoscută prin numeroase premii și distincții, inclusiv locul I la toate edițiile Festivalului „Cântarea României”, diplome de excelență și alte onoruri. Dincolo de ele, rămâne însă respectul comunității și statutul de legendă vie a meșteșugului maramureșean.

Alexandru Perța-Cuza este unul dintre acei oameni rari care nu au vorbit prea mult despre ei înșiși, dar au lăsat lemnul să vorbească în locul lor. Iar lemnul, lucrat de mâinile lui, încă vorbește.

Vasile Petrovan


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.







Lasă un comentariu