Isaac Asimov a fost mai mult decât un scriitor de science-fiction. A fost un constructor de idei, un profesor al curiozității și unul dintre acei oameni rari care au reușit să apropie știința de publicul larg fără să o golească de profunzime. Născut la 2 ianuarie 1920, într-un mic oraș din fosta Uniune Sovietică, și ajuns de copil în Statele Unite, Asimov avea să devină una dintre cele mai influente minți ale secolului XX.
Crescut în Brooklyn, într-o familie modestă, a învățat să citească de mic și a descoperit rapid fascinația pentru revistele de literatură ieftină, așa-numitele „pulp magazines”. De acolo până la primele povestiri publicate a fost doar un pas. La nici 20 de ani, Asimov deja își vindea textele, iar lumea science-fiction-ului începea să-l remarce.
Deși a fost profesor de biochimie și om de știință cu diplomă de doctor, adevărata sa carieră a fost scrisul. Extrem de prolific, a publicat peste 500 de cărți, de la romane SF și povestiri cu roboți, până la volume de istorie, astronomie, biologie, matematică și popularizare a științei. Puțini autori au reușit să scrie cu aceeași ușurință atât ficțiune, cât și non-ficțiune, iar și mai puțini au făcut-o cu atâta claritate.
Asimov este cunoscut mai ales pentru seria „Fundația”, o epopee despre căderea și renașterea civilizațiilor, inspirată de istorie și matematică, dar și pentru poveștile cu roboți, în care a formulat celebrele Trei Legi ale Roboticii. Aceste legi au influențat nu doar literatura, ci și modul în care oamenii au început să gândească relația dintre om și inteligența artificială.
Stilul său era simplu, direct și lipsit de artificii inutile. Asimov nu urmărea să impresioneze prin metafore, ci prin idei. Dialogul, logica și consecințele morale ale progresului tehnologic erau în centrul scrierilor sale. El credea că rolul unui autor este să fie clar și cinstit cu cititorul, nu să se ascundă în spatele ambiguităților.
Ca om, Asimov era jovial, vorbăreț, cu un simț al umorului bine dezvoltat. Detesta zborul cu avionul, iubea spațiile mici și era pasionat de discuțiile publice despre știință, umanism și viitorul omenirii. Ateu declarat și umanist convins, a militat pentru rațiune, educație, drepturi civile și responsabilitate socială.
Isaac Asimov a murit în 1992, la New York, iar cauza reală a morții, complicații provocate de SIDA, contractată dintr-o transfuzie de sânge, a devenit publică abia după un deceniu. Moștenirea sa însă a rămas vie: ideile, cărțile și întrebările pe care le-a pus continuă să fie actuale.
Vasile Petrovan
