La 14 august 1945 s-a născut Ștefan Vișovan, lingvist, profesor universitar și cercetător științific maramureșean, un nume legat de câteva decenii de cercetarea limbii române, îndeosebi a toponimiei și a interferențelor lingvistice din Maramureș. Astăzi, la împlinirea vârstei de 81 de ani, aniversarea sa oferă prilejul de a ne aminti de un om care a căutat o bună parte din istoria acestui ținut chiar în numele satelor, văilor, dealurilor și locurilor sale.
Ștefan Vișovan este doctor în filologie al Universității din București, titlu obținut în 1991, cu teza Interferențe româno-ucrainene în toponimia Maramureșului. Lucrarea a fost publicată ulterior la Baia Mare, în 2001, și a fost premiată în cadrul manifestării „Cărțile anului 2002”. Subiectul spune mult despre direcția cercetărilor sale: Maramureșul privit nu numai ca spațiu geografic, ci ca loc în care limbile, comunitățile și istoria au lăsat urme în denumirile păstrate de-a lungul generațiilor.
Toponimia seamănă uneori cu o formă de arheologie făcută cu ajutorul cuvintelor. Un nume vechi de vale, de pădure sau de hotar poate păstra informații despre oamenii care au trăit acolo, despre limba pe care o vorbeau, despre ocupațiile lor sau despre întâlnirea dintre comunități. Tocmai asemenea urme au reprezentat una dintre preocupările constante ale lui Ștefan Vișovan.
Cercetarea sa nu s-a oprit la interferențele româno-ucrainene. Între volumele sale de referință se numără „Monografia toponimică a Văii Izei”, apărută în 2005, și „Toponimia Țării Lăpușului”, publicată în 2008. Lucrările sunt citate și utilizate în cercetările lingvistice ulterioare, în special în studiile de onomastică și dialectologie dedicate nordului țării.
Activitatea lui Ștefan Vișovan nu s-a desfășurat însă numai între cărți și studii academice. A fost redactor-șef al cotidianului „Opinia” din Baia Mare și prodecan al Facultății de Științe Umaniste a Universității „Vasile Goldiș” din Arad, filiala Baia Mare. În același timp, a rămas apropiat de lumea cercetării și de viața culturală maramureșeană.
Este cercetător științific în cadrul Fondului documentar al Academiei Române de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, instituție în jurul căreia s-a implicat constant în manifestări culturale, lansări de carte și proiecte editoriale. Este redactor-șef al revistei „Familia Română” editată de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” și Asociația Culturală „Familia Română”.
Poate cea mai frumoasă curiozitate legată de munca unui specialist în toponimie este că obiectul cercetării sale se află peste tot în jurul nostru. Rostim zilnic nume precum Iza, Lăpuș, Ieud, Borșa sau numele unor dealuri, pâraie și hotare fără să ne gândim că unele dintre ele pot avea în spate secole de istorie. Pentru lingvist, însă, un asemenea nume este asemenea unei mici capsule a timpului: dacă îi înțelegi originea, poți descoperi ceva despre oamenii care au locuit acel spațiu cu mult înaintea noastră.
Prin volumele și studiile sale, Ștefan Vișovan a contribuit tocmai la păstrarea și descifrarea acestei memorii lingvistice a Maramureșului. Iar într-o regiune în care identitatea este atât de strâns legată de locuri și de numele lor, munca aceasta capătă o valoare care depășește granițele stricte ale filologiei.
La mulți ani, profesorului și lingvistului maramureșean Ștefan Vișovan!
Vasile Petrovan
Citește și:
13 august – Adrian Ghenie, băimăreanul care a cucerit marile galerii ale lumii
