„Pomul Raiului”, la Filiala Traian a Bibliotecii Județene - 3 ore în urmă
Moștenirea lui Ilie Lazăr a fost cinstită la Giulești cu personalități marcante ale culturii și istoriei - 5 ore în urmă
Restricții de circulație în Baia Mare pentru desfășurarea paradei colindătorilor din cadrul evenimentului „Crăciun în Maramureș” - 5 ore în urmă
CSM Sighet vine cu trei puncte de la Bihorul Beiuș - 6 ore în urmă
16 decembrie 1989 – Începutul Revoluției Române - 7 ore în urmă
Workshop-ul „Comunicarea- de la transmitere la relație. O aplicare în leadership” a avut loc la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare - 7 ore în urmă
CS Minaur și-a aflat adversara din sferturile Cupei României - 8 ore în urmă
Sunteți invitați la lansarea volumului „Troițele din județul Maramureș- Un tezaur de artă populară uitat” - 8 ore în urmă
Noi cete de colindători au poposit la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 8 ore în urmă
Cercetări într-un dosar de zoofilie în Maramureș - 9 ore în urmă
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci. Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi. Tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
Ziua de Sfântul Constantin si Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Pentru a se apăra de forțele malefice, ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Focul viu păstrează sporul laptelui. În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Pentru a purifica gospodăriile, femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie aduse în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Se cumpără o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi pentru a apăra casa și familia de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi a împlini o grabnică dorinţă, oricând li se cere ajutorul.
Lăcrimioara ZOTA
















