Unicul vorbitor de idiș din Maramureș, un bătrân de 92 de ani - 6 ore în urmă
Fotografia versus memoria istoriei: „Priviri” din orașul Baia Mare (IX) - 10 ore în urmă
Pomi exotici, tot mai des cultivați în Maramureș. Smochinii sunt deja aclimatizați - 11 ore în urmă
Echipa Colegiului ,,Aurel Vlaicu” Baia Mare va reprezenta județul la faza zonală a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar la S-Rugby Mixt - 12 ore în urmă
CSM Sighetu Marmației a sărit în sprijinul unui băiețel, prin donații - 12 ore în urmă
Nouă escrocherie: apelul care te lasă fără bani în cont. Metoda nu poate fi combătută în niciun fel - 12 ore în urmă
Elevi de la Colegiul Economic Baia Mare calificați la etapa națională a Concursului Național de Matematică Aplicată ,,Adolf Haimovici” - 12 ore în urmă
Legendele despre Pintea Haiducul - 13 ore în urmă
De ce nu mai citim cărți: care este cel mai invocat motiv - 13 ore în urmă
Prețuri plafonate la unele alimente, până la finalul anului. Legea a fost promulgată - 13 ore în urmă
Superbă tradiție cu origine agrară în Maramureș: Obiceiul vestit al Udătoriului de marea sărbătoare a revenit acum cu program artistic la Șurdești!
Superbă tradiție cu origine agrară în Maramureș: Obiceiul vestit al Udătoriului de marea sărbătoare a revenit acum cu program artistic la Șurdești!
A 23-a ediție postdecembristă a celebrului obicei, Udătoriul din Șurdești, a avut loc în a doua zi de Paști, în 17 aprilie 2023, după trei ani de pauză, 2020, 2021, 2022, cauzate, fie de pandemie, fie de criza ucraineană.
Identitatea Udătoriului din 2023
Ca în fiecare an, a fost sărbătorit de comunitate cel mai harnic om din sat, primul care a ieșit la arat, În 2023 acesta este Vlad ginerele lu’ Găvrilă a lui Mihai de la Costănuț. Conform tradiției, s-a început cu pregătirea acasă, după care s-a mers la Biserica UNESCO din Șurdești, iar ulterior, tradiția și-a urmat traseul stabilit.
Artiștii care au cântat
Iată lista artiștilor care au cântat pe scena amplasată de Primăria Șișești, în 17 aprilie 2023. Evenimentul a fost organizat de administrația locală, în colaborare cu Consiliul Județean Maramureș și Centrul de Conservare a Tradițiilor Populare Maramureș. Au cântat artiștii: Victoria și Bogdan Bizău, Năstăcuța Iuga, Alexandra Pop, Iuliana Demian, Daniel Pop. Ca artiști locali vor fi prezenți: Raluca Coroian și Paul Crăciun, surorile Raluca și Georgiana Pintzoi, Petruța Nichita, Georgiana Ghișa, Augustina Băban, Ansamblul „Vasile Lucaciu” din Șișești și Ansamblul „Florile Cosăului” din Budești.
Udătoriul special din Șurdești
A doua zi de Paşte, la Şurdeşti este sărbătorit cel mai harnic om din sat, primul ieşit la muncile câmpului (”udătoriul”) cu condiţia să fie căsătorit, să aibă copii şi să fie om de vază. Ceremonialul începe imediat după slujbă, când are loc “confruntarea” între tinerii aleşi şi diac, care este ”mituit” cu un litru de palincă să deschidă biserica. Apoi, în tinda bisericii este anunţat udătorul şi este adus în faţa preotului pentru a primi dezlegarea obiceiului. Tot atunci sunt alese şi “funcţiile”. Patru feciori primesc funcţia de sfetnici, dintre care unul este comarnic, iar alţi patru sunt jendari. Se mai alege un şef de post, un judecător, mulţitor, scăzător, adică cei care măresc sau scad pedeapsa, doctor, boacter, sanitari, păcurar, porcar.
După împărţirea funcţiilor, alaiul porneşte la casa celui care va fi udat, pentru a-l duce la râu. Ei nu au voie să îl ia de acasă până când nu vor găsi o moneda pe care udătorul o ascunde într-o buturugă. După găsirea banului, alaiul merge la râu, unde udătorul este dus cu o tileguţă.
Tradiția seculară a obiceiului
Pe tot parcursul drumului până la râu, udătorul va încerca să fugă de trei ori, conform tradiţiei, pentru a încerca să scape de plata mesei pentru toţi invitaţii. Ajunşi acolo, acesta este udat cu apă, iar el îi udă pe cei tineri pentru a transmite mai departe tradiţia. Se întorc apoi la casa celui udat, unde se ţine petrecerea. La finalul sărbătorii, cei care au jucat în timpul postului ori feciorii care au mers la fete sunt judecaţi. Judecătorul dă pedeapsa, doctorul pune diagnosticul, mulţitorul măreşte pedeapsa, scăzătorul scade din ea, iar comarnicul îndeplineşte sentinţa, lovindu-l pe acuzat în talpă cu maiul. Cel pedepsit poate face recurs, dând înapoi loviturile comarnicului. Obiceiul se numeşte astfel datorită celor din sat care îl udă pe sărbătorit. Bătrânii spun că obiceiul se ţinea a doua zi de Paşte în situaţia în care Sfântul Gheorghe cădea înainte de Paşte, deci în post. Altfel, sărbătorirea celui mai harnic om din sat se făcea de Sfântul Ghorghe. Obiceiul este unul agrar, care face trimitere la reînvierea naturii, la renaştere, arată acasalaromani.ro.
C.Ț.
Citește și