Românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei SARS-Cov-2, arată primul studiu din România despre impactul pandemiei asupra sănătății fizice și mintale a populației, potrivit digi24.ro.
Specialiștii care au realizat studiul trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia de coronavirus a avut efecte semnificative asupra sănătății mintale a populației din România: 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenți au raportat o înrăutățire a nervozității.
Studiul arată că pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica și anxietatea pot fi copleșitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiții medicale preexistente s-au intensificat la mulți pacienți, în timp ce la alții s-au declanșat stări de anxietate, depresie și neputință în fața acestei noi provocări. Cercetarea face parte din programul COH-FIT, derulat la nivel internațional.
Cum și-au ocupat românii timpul liber
68% din persoanele intervievate au estimat o creștere a timpului petrecut urmărind mijloacele mass-media, în încercarea de a gestiona situația.
Alte metode de reducere a stresului și ocupare a timpului au fost exercițiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie și chiar activitatea sexuală.
Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la Covid au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului și exercițiile fizice sau mersul pe jos.
Pentru bărbați, jocurile și intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului și a rețelelor sociale / interacțiunile sociale la distanță au fost mai importante decât pentru bărbați.
Factorii care accentuează stresul
În perioada pandemiei, riscul de a suferi de depresie sau de alte tulburări psiho-emoționale este amplificat de factori precum: sărăcia, lipsa sau pierderea unui loc de muncă, evenimente triste din viață, precum decesul unei persoane apropiate sau sfârșitul unei relații, boală fizică sau problemele asociate consumului de alcool sau droguri, mai arată studiul.
Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 și 50 de ani, datele fiind analizate și interpretate de specialiști ai unui un consorțiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Universitatea Transilvania.
