Special: Se împlinesc 36 de ani de la prima cupă europeană câștigată de Minaur Baia Mare. File inedite din istoria handbalului băimărean (VIDEO ȘI FOTO)
Zaporoje, pe atunci URSS, 21 aprilie 1985. Minaur Baia Mare juca returul finalei Cupei IHF în deplasare. Golul decisiv, înscris de Alexandru Stamate, a venit în ultima secundă. Iată o poveste inedită din vremea handbalului romantic, de la care se împlinesc 36 de ani astăzi!
În fapt, Minaur Baia Mare a cucerit Cupa IHF, după o dublă antologică împotriva reprezentantei URSS, SII Zaporoje: 22-17 (tur) și 14-18 (retur). Eroul acelei finale a fost Alexandru Stamate, care a marcat golul decisiv în ultima secundă. Într-o discuție avută cu ProSport în urmă cu mai mult timp, Alexandru Stamate a relatat cum au decurs acele minute memorabile.
„Cu șapte secunde înainte de final, adversarii au înscris pentru 18-13. Centrul lor a aruncat apoi imediat mingea în tribună. Au mai trecut așa trei secunde. Îmi aduc aminte că Boroș și Marta s-au dus în extreme, Maricel (n.r. – Voinea) ar fi vrut să tragă el, dar în fața lui s-au pus doi ruși, așa că i-am cerut mingea. Știam că trebuie să dau gol, altfel mă termina profesorul Lascăr Pană. Am făcut doi pași de la centrul terenului și am aruncat direct în plasă. Arbitrul din RFG a ridicat mâna și a validat golul”, a relatat Alexandru Stamate.
Rușii au contestat golul, considerând că a fost înscris după timpul regulamentar. „Au urmat trei măsurători ale ultimelor patru secunde din joc. Oficialii ruși și arbitrii s-au dus la carul de reportaj, care mai era și cu manivelă, astfel că le-a luat ceva timp. Prima măsurătoare a fost de 3,79 secunde. Rușii n-au fost de acord, astfel că s-a reluat operațiunea. Timpul măsurat a fost de 3,69 secunde. Nu l-au acceptat nici pe acesta. La ultimul cronometru a ieșit din nou 3,79 secunde. Arbitrii au spus atunci: „Gata! Dați-le Cupa!”. În tot acest timp, de 17 minute, noi am jucat fotbal, rușii nu s-au mișcat de pe bancă. La fel și cei 6.000 de spectatori, au rămas nemișcați. După ce s-a anunțat că Minaur a luat Cupa, în două minute sala s-a golit”, a rememorat Stamate.
Finala a fost decisă de acele măsurători ale timpului, însă scandalul a continuat, putând degenera chiar într-un conflict diplomatic. „Noi ne-am deplasat cu un charter, dar la întoarcere ne-au obligat să plecăm cu o cursă de linie. De la Kiev la Satu Mare ar fi trebuit să zburăm o oră, dar ne-au trimis la Galați. În plus, ne-au ținut ostentativ încă o oră pe aeroport. După ce ne-am îmbarcat, toată lumea a fost dată jos, sub pretextul că nu s-a făcut controlul vamal. Nici n-am mai băgat de seamă”, a mai amintit eroul de la Zaporojie, pentru prosport.ro, acum în vârstă de 65 de ani.
Însă, povestea Minaur este una complexă, cu suișuri și coborâșuri! Iată statistica oficială și informațiile de statistică publicate de clubul băimărean pe csminaur.ro anul trecut, la cea de-a 35-a aniversare a primei cupe europene câștigate!
POVESTEA MINAUR
Handbalul din Baia Mare a început binișor înainte de anii ’70. Minerul Baia Mare chiar a izbutit să promoveze în prima ligă, dar nu a stat acolo decât un an. În 1970, la club este adus ca antrenor Lascăr Pană, de la Dinamo Bacău, echipa cu care câștigase un bronz național. Nu s-a promovat în primul an, deoarece am fost „sacrificați” pentru Independența Sibiu, dar s-a promovat la finele ediției 1971/1972, cu 16 puncte avans, fără nicio înfrângere. Minerul se transformă pe 14 mai 1974 în Handbal Club Minaur Baia Mare, primul club doar de handbal din țară și de aici încolo apar bucuriile, tristețile, medaliile și cupele cucerite, spectacolul, pumnii în cap, de toate pentru toată lumea.
Sunt atât de mulți oameni care-și amintesc momentele frumoase trăite alături de Minaur. Mulți dintre aceștia se află în tribune și cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani la înființarea clubului. Baia Mare este în fruntea topurilor handbalului românesc, asta este foarte clar. Are medaliați olimpici, are medaliați la Mondiale, are câștigători de cupe europene, cupe și campionate interne. Un nume respectat peste tot.
Lascăr Pană
Performanțele pe care le-a avut Minaur în decursul timpului au fost legate foarte mult de numele lui Lascăr Pană, fie că a fost vorba de antrenorul, directorul tehnic sau de președintele clubului. La multe dintre performanțele sale a fost ajutat de Petre Avramescu (jucător, antrenor principal sau antrenor secund).
Lascăr Pană are un palmares de invidiat în postura de antrenor și președinte: medalie de bronz cu România la Jocurile Olimpice de la Moscova (1980), dublu campion mondial universitar: Franța (1981), RFG (1985), locul II la Supercupa Campionilor Mondiali și Olimpici (1979 și 1985), două cupe europene cu Minaur, locul V la Mondialele din 1982 (RFG) și locul IX la Mondialele din 1986 (Elveția). Mai sunt și alte performanțe externe, la care trebuie adăugate cele foarte multe obținute pe plan intern.
Oficiali în decursul timpului: Valer Gabrian, Nicolae Dicu, Ion Ionescu, Vasile Treitl, Viorel Maier, Ion Ghica, Lascăr Pană, Aurelian Brâncuș, Alexandru Konnerth, Andrei Bălan, Mitică Vraciu, Cristian Anghel, Iosif Oros, Liviu Bala, Leontin Pop, Bogdan Radu Mare, Raducu Pop, Francisc Korponay
Colaboratori: Cornel Negruț, Zamfir Mesaroș, Constantin Bogdan, Ovidiu Tudor, Silviu Eva, Gheorghe Răzor, Ioan Chira, Ion P. Pop, Mihai Mureșan, Ioan Pop, Tibi Katona, Cornel Savoiu, Nelu Coman, Corin Cherecheș, Ștefan Kelemen, Carmen Babici, Ilie Bizău, Vasile Ciulavu, Vasile Șofariu, Octavian Pop, Ioan Ionescu, Dorel Cherecheș, Victor Fekete, Mihai Ghiapiaș
Antrenori
Ioan Tegen, Lascăr Pană, Petre Avramescu, Constantin Panțîru, Liviu Paraschiv, Ioan Gerhard, Aihan Omer, Ioan Palko, Vlad Caba, Ioan Marta, Nicolae Neșovici, Nicolae Tegzeș, Ioan Chircu, Ioan Crăciun, Sorin Rădulescu, Florin Mironescu, Iuliu Varady, Gheorghe Covaciu, Adi Popovici, Petre Pop, Costică Buceschi
Medici: Coriolan Pop, Adrian Enculescu, Rareș Pop, Ioan Buteanu. Asistenți medicali: Adrian Bolba, Călin Agârbiceanu
La Jocurile Olimpice din 1976 (Montreal), echipa de handbal masculin a cucerit medalia de argint, fiind învinsă de echipa URSS în marea finală. Din lotul acelei echipe doar Ștefan Birtalan fusese jucător la echipa din Baia Mare (era deja la Steaua).
La Jocurile Olimpice de la Moscova (1980), România cucerește medaliile de bronz. Se putea mai mult, dar Iugoslavia s-a cam odihnit în meciul cu Rusia si am pierdut șansa de a ne bate pentru aur. Aici a fost și un meci memorabil, cu URSS, când gazdele ne-au condus la pauză cu șase goluri (9-15), România a revenit și a câștigat la 3 goluri (22-19). Din echipa noastră au făcut parte Iosif Boroș și Maricel Voinea, iar în staff-ul tehnic a fost și antrenorul emerit Lascăr Pană.
Patru ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, echipa României a cucerit din nou medalia de bronz. Din lot au făcut parte: Maricel Voinea, Iosif Boroș și Gheorghe Covaciu.
Cupa Federației Internaționale de Handbal (IHF) – 1984/1985
Minaur: Mircea Petran, Nicolae Neșovici, Viorel Haiduc, Maricel Voinea, Iosif Boroș, Olimpiu Flangea, Doru Porumb, Mihai Mironiuc, Gheorghe Covaciu, Nicolae Voinea, Sorin Rădulescu, Alexandru Stamate, Ion Marta, Iosif Oros. Antrenori: Lascăr Pană și Petre Avramescu
Cupa Federației Internationale de Handbal (IHF) – 1987/1988
Minaur: Mircea Petran, Nicolae Neșovici, Doru Porumb, Gheorghe Andronic, Gheorghe Covaciu, Maricel Voinea, Attila Halmaghi, Liviu Pavel, Alexandru Stamate, Sorin Rădulescu, Gabriel Cosma, Dorel Iacob, Dănuț Ionescu, Adi Popovici, Costel Coman, Ioan Marta, Sorin Cuc. Antrenor: Lascar Pană
Vă mai amintiți echipa care a promovat? Albu, Negovan – Rotaru, Palko, Panțîru, Kiss, Avramescu, Răzor, Sângeorzan, Ignătescu, Mărieș, Pircsi.
Desi a fost aproape de fiecare dată în partea de sus a clasamentului, echipa noastră a reușit să câștige titlul național pentru prima oară în sezonul 1997/1998, dublându-l apoi în 1998/1999.
Au jucat atunci pentru Minaur: Vasile Viman, Valentin Ciorâță, Daniel Apostu, Dragoș Lazăr – Ciprian Alesu, Iuliu Varady, Zenoviu Cristian, Ciprian Săcăleanu, Alin Morar, Cezar Danciu, Narcis Câtu, Marius Kovacs, Adi Popovici, Petru Pop, Eremia Pârâianu, Ovidiu Mihăilă, Cristian Țical, Cristian Telehuz, Bogdan Cosma, Călin Lung, Iulian Alexandru, Silviu Surducan.
Campionat (2 aur, 7 argint, 16 bronz)
Ediția 1973-1974: 1. Steaua; 2. Dinamo; 3. HC Minaur Baia Mare (antrenor Lascar Pană)
Ediția 1998-1999: 1. HC Minaur (Aihan Omer, Nicolae Neșovici, Ion Gherhard); 2. Steaua; 3. Universitatea CUG Cluj Napoca.
Minaur în Cupele Europene
Ediția 1978/1979 (Cupa Cupelor): Minaur – Maccabi Harazim (Israel): 35-16 si 22-11; Minaur – Aalborg (Danemarca): 31-19 și 24-21; Minaur – TSV Hutenberg (RFG): 23-22 și 24-19; Minaur – SC Magdeburg (RDG): 19-27 și 26-22
În sezonul 1979/1980 echipele masculine nu au fost înscrise în cupele europene, făcându-se pregătire pentru JO de la Moscova
Ediția 1980/1981 (Cupa Cupelor): Minaur – Hapoel Rehovat (Israel): 27-15 și 27-19; Minaur – TSKA Sofia (Bulgaria): 20-12 și 17-23; Minaur – TUS Nettelstedt (RFG): 16-23 și 24-20
În sezonul 1981/1982 echipele masculine nu au fost înscrise în cupele europene, fiind preferată pregătirea pentru Mondiale.
Ediția 1982/1983 (Cupa Cupelor): Minaur – Filippos Verias (Grecia): 52-12 și 51-15; Minaur – Empor Rostock (RDG): 18-25 și 23-24
În sezonul 1983/1984 la masculin nu a fost înscrisă nici o echipă, pentru a nu perturba cu nimic pregătirile și participarea la Jocurile Olimpice de la Los Angeles
Ediția 1984-1985 (Cupa EHF): Minaur – ITU Istanbul (Turcia): 45-17 și 41-32; Minaur – IF Helsingor (Danemarca): 32-25 și 26-19; Minaur – Lokomotiva Trnava (Cehoslovacia): 37-22 și 31-29; Minaur – WAT Margareten Viena (Austria): 37-19 și 28-25; Minaur – SII Zaporoje (URSS): 22-17 și 14-18
Ediția 1985/1986 (Cupa Cupelor): Minaur – USAM Nimes (Franta): 28-21 și 32-22; Minaur – HK Drott Halmstad (Suedia): 26-18 și 19-24; Minaur – TV Grosswallstadt (RFG): 28-22 și 16-25
La ediția 1986/1987 nu a fost înscrisă nicio echipă la masculin
Ediția 1987/1988 (Cupa IHF): Minaur – Tatran Presov (Cehoslovacia): 32-21 și 21-26; HC Dortt Halmstad (Suedia) – Minaur: 29-19 și 18-28; Minaur – HIK Copenhaga (Danemarca): 25-20 și 24-16; Minaur – FC Barcelona (Spania): 21-22 și 24-22; Minaur – Granitas Kaunas (URSS): 20-21 și 23-20
„Cu șapte secunde înainte de final, adversarii au înscris pentru 18-13. Centrul lor a aruncat apoi imediat mingea în tribună. Au mai trecut așa trei secunde. Îmi aduc aminte că Boroș și Marta s-au dus în extreme, Maricel (n.r. – Voinea) ar fi vrut să tragă el, dar în fața lui s-au pus doi ruși, așa că i-am cerut mingea. Știam că trebuie să dau gol, altfel mă termina profesorul Lascăr Pană. Am făcut doi pași de la centrul terenului și am aruncat direct în plasă. Arbitrul din RFG a ridicat mâna și a validat golul”, a relatat Alexandru Stamate.
Finala a fost decisă de acele măsurători ale timpului, însă scandalul a continuat, putând degenera chiar într-un conflict diplomatic. „Noi ne-am deplasat cu un charter, dar la întoarcere ne-au obligat să plecăm cu o cursă de linie. De la Kiev la Satu Mare ar fi trebuit să zburăm o oră, dar ne-au trimis la Galați. În plus, ne-au ținut ostentativ încă o oră pe aeroport. După ce ne-am îmbarcat, toată lumea a fost dată jos, sub pretextul că nu s-a făcut controlul vamal. Nici n-am mai băgat de seamă”, a mai amintit eroul de la Zaporojie, pentru 
